Deficitul bugetului general consolidat a ajuns la -8% din PIB la finele lunii noiembrie 2020, potrvit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

În termeni nominali, creșterea minusului din finanțele publice a fost de circa 47 de miliarde lei, de la 37 miliarde la 84 miliarde lei (aproximativ +125%).

În pofida pandemiei, încasările au avansat de la 27,3% la 27,7% din PIB, în timp ce cheltuielile la 11 luni s-au majorat de la 30,8% din PIB până la 35,7% din PIB, ceea ce a constituit cauza exclusivă a majorării deficitului.

Pe partea de venituri, din suma suplimentară intrată în visteria publică, patru cincimi au provenit din creșterea sumelor primite de la UE (+430%, adică ceva mai mult de un miliard de lei).

Deși cifra de afaceri a urcat cu 2% la 10 luni, încasările din TVA s-au redus considerabil față de aceeași perioadă a anului trecut (-5,6 miliarde lei, adică -9,5%).

Reducerea a fost explicată prin creșterea rambursărilor de TVA cu aproape 2 miliarde lei (pentru a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar) și prin prorogarea termenului de plată a obligațiilor fiscale declarate.

Afectate prin scăderea consumului de carburanți (încasări cu 14% mai mici), veniturile din accize au beneficiat de avansul înregistrat la produsele din tutun (+12%).

Componenta majoră a veniturilor bugetare, contribuțiile de asigurări, a rămas aproape neschimbată (101,4 miliarde lei față de 101,6 miliarde lei în aceeași perioadă din anul precedent) iar la impozitul pe salarii și venit s-au încasat în plus aproape un miliard de lei (s-a ajuns la circa 22 miliarde lei).

De subliniat deficitul de peste șase miliarde lei consemnat în total la bugetele de asigurări sociale și de sănătate. Acești bani vor trebui acoperiți prin transferuri de la bugetul de stat în ultima lună a anului și reprezintă jumătate din restul de deficit programat (nivelul de 9,1% din PIB anunțat ar mai permite un deficit de 12 miliarde lei în luna decembrie).

În contextul pandemiei dar și al continuării indexării beneficiilor sociale în pofida scăderii semnificative a PIB, cheltuielile s-au majorat cu 14,8% față de aceeași perioadă din 2019.

[1]

Astfel, a rezultat o creștere importantă a datoriei publice (de la circa 35% din PIB spre 43% din PIB). Dacă alocările pentru salariile bugetarilor au urcat cu 7%, cheltuielile sociale au expandat cu peste 22% iar plățile pentru dobânzi cu 21%.

Pe partea de evoluții pozitive, ar fi de subliniat creșterea cu 27,5% a sumelor pentru proiectele cu finanțare externă nerambursabilă și avansul de 10,5% pe segmentul de cheltuieli de capital, care reflectă eforturile în favoarea investițiilor, menite să să ajute la o revenire economică rapidă și să stimuleze o dezvoltare durabilă pe termen lung.

Pentru a putea fi continuate, s-ar impune o gestiune mai „strânsă” în domeniul social și pe segmentul de salarizare a bugetarilor.