România a a ajuns la 70% din media UE în ceea ce privește PIB/locuitor calculat la paritatea puterilor de cumpărare standard, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2019.

Astfel, ne-am plasat pe locul 23 din 27 de state membre, în urma noastră fiind Letonia, Grecia, Croația și Bulgaria. Cu 79% din aceeași medie, potrivit indicatorului de consum individual efectiv (AIC), suntem plasați pe locul 19-20 din 27 de state, la egalitate cu Polonia și peste Estonia (76%).

Astfel, la consumul măsurat prin AIC ţara noastră, a depăşit șapte state membre, după cea a obținut cea mai mare creştere a acestui indicator din ultimii trei ani analizați de Eurostat (9 puncte procentuale).

De reținut, în aceeași poziție figurăm și la avansul PIB între 2017 şi 2019, dar majorarea acestuia a fost de „numai” șase puncte procentuale (de la 64% la 70% din media UE27).

Consumul individual efectiv (abreviat AIC în limba engleză), reflectă mai fidel bunăstarea unui cetăţean dintr-o anumită ţară decât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Acesta din urmă se bazează pe bunurile şi serviciile achiziţionate şi plătite de o gospodărie.

În schimb, AIC se calculează pe baza bunurilor şi serviciilor realmente consumate de indivizi, fără a ţine cont de faptul că acestea au fost contractate şi plătite de către gospodării, guvern sau organizaţii non-profit.

De aceea, este reprezentativ pentru comparaţii internaţionale și reflectă mai bine nivelul de trai. Diferenţele rezultă din faptul că ponderea plăţilor făcute direct de gospodării pentru servicii importante, precum sănătatea şi învăţământul, diferă substanțial de la o ţară la alta. Astfel, ordinea aparentă a țărilor după nivelul de trai, ce ar rezulta din raportarea la uzualul PIB/locuitor, poate suferi modificări importante.

De pildă, Luxemburg (unde lucrează multe persoane din țările vecine) și Irlanda (care a contabilizat rezultatele unor multinaționale mutate acolo ca urmare a Brexitului) prezintă diferențe masive între PIB/loc. și AIC. Sunt cazuri ce demonstrează cum cel de-al doilea indicator este mai relevant din perspectiva nivelului efectiv de trai (de altfel, Irlanda coboară la acest capitol sub media europeană)

Datele reflectă linia de separație destul de clară dintre cele două grupuri de state din nordul și sudul Uniunii. Cu Germania (122%), Austria (118%), Danemarca (116%), Olanda, Belgia (114%), Finlanda (113%), Suedia și Franța (109%), destul de departe comparativ cu Italia (99%), Cipru (95%), Spania (91%), Portugalia (86%) și Grecia (78%) la AIC. Dispunere care pare a fi mai aproape de percepția comună a nivelului de trai decât PIB/loc. Italia, țară similară din perspectivă socio-culturală, a rămas țara cea mai apropiată de media UE la ambii indicatori de nivel de trai.

Dintre fostele componente ale blocului estic (intercalate deja printre statele din sudul UE), Lituania a ajuns cea mai avansată la nivelul AIC (92%), cu un punct procentual peste Spania. În schimb, deși Cehia a urcat la un PIB/locuitor de 93% și mai are 3 pp până să egaleze Italia, păstrează semnificativ mai jos nivelul bunurilor și serviciilor consumate de gospodării (85% la AIC).

Cu un PIB/locuitor sub cel al României (67% față de 69% din media UE), Grecia se remarcă în clasamentul nivelului de trai după AIC prin cea mai importantă diferență pozitivă față de PIB/loc. dintre toate statele membre UE (11 puncte procentuale). Ceva mai mult decât noi, care suntem pe locul doi la acest decalaj. În context, ar trebui să ne dea de gândit că, deși au un PIB/locuitor identic (73%), Polonia și Ungaria prezintă o diferență majoră a consumului efectiv, 79% față de 67%.

Așadar, ar fi util să analizăm situația nivelului de trai pe baza ambelor seturi de date prezentate, deoarece ordinea în funcție de AIC pare să corespundă mai bine cu realitatea nivelului de trai decât reperul utilizat îndeobște față de media UE, și anume PIB/locuitor.

De asemeni, ar fi util să tragem anumite concluzii pe baza experienței altor state, care sugerează utilitatea aducerii performanței din sectorul productiv mai aproape de nivelul de consum, pentru a-l putea susține pe termen mediu și lung.