INS a confirmat rezultatul PIB cumulat pe primele trei trimestre ale anului curent la -5,1% pe seria brută și -4,6% pe seria ajustată sezonier.

Pe T3 2020, s-a anunțat o scădere de -6% faţă de T3 2019 dar un avans +5,6% comparativ cu trimestrul anterior, afectat cel mai puternic de pandemie.

Valoarea realizată în termeni nominali a fost de circa 279 miliarde lei pe T3, ceea ce a condus la necesitatea de a obține un rezultat de 287,2 miliarde lei în T4 pentru a atinge rezultatul economic așteptat (1.050,5 miliarde lei). 

În termeni reali, ar fi necesară o revenire economică pe T4 de -2,1% față de aceeași perioadă a anului trecut, pentru a se confirma prognoza oficială, ajustată la -4,2% pe an înainte de ultima rectificare bugetară.

Calculele INS pe seria brută anuală și evoluția față de trimestrul anterior ajustată sezonier, comunicată la Eurostat pentru comparabilitate cu celelalte economii, confirmă faptul că România a evitat de puțin recesiunea tehnică, adică nu a avut contracție economică două trimestre consecutive, situație rară la nivel european, deși revenirea a fost ceva mai slabă decât a majorității statelor UE.

[1]

Pe sectoare de activitate, rezultatul industriei s-a diminuat în volum cu -11,1% pe primele nouă luni ale anului și a dat aproape jumătate din evoluția negativă a PIB (2,4 puncte procentuale din rezultatul de -5,1%).

Agricultura a mai adăugat -1,2 puncte procentuale, activitatea de spectacole (-0,9 pp, urmare a reducerii conjuncturale de activitate) iar sectorul comercial, afectat puternic de HoReCa, a mai adus -0,8pp. Prin contrast, au atenuat scăderea PIB, sectorul IT (+0,6 pp, pe o creștere de 10,3%) și construcțiile (+0,5 pp, pe o creștere de 12,6%).

Anul agricol slab (-23,2% rezultat al producției în volum) a fost determinat în principal de condițiile meteo care au afectat producția vegetală.

Pe fondul unui evoluții dinamice, construcțiile au trecut în fața agriculturii în formarea de valoare adăugată brută. De remarcat plasarea pe ultima poziție a sectorului financiar (mai profitabil dar cu rezultat nul pe PIB).

[2]

În ce privește efectele asupra PIB pe partea de formare, am selectat doar efectul comerţului internațional. Datele arată clar o diferenţa substanțială de ritm între exporturi (-12,8%) și importuri (doar -7,5%), care a condus la un efect de -2 pp pe rezultatul economic de ansamblu. Astfel, soldul negativ din schimburile externe a dat aproape 40% din scăderea PIB.

Practic, majorarea veniturilor în termeni reali a continuat fără ca economia să poată acoperi cererea sporită. În contextul în care sectoare-cheie, precum industria sau agricultura, au fost afectate de pandemie și de condițiile meteo, producătorii interni au pierdut teren, ceea ce a dus la expandarea deficitului extern.