În iulie 2020, datoria publică a urcat la 42,2% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Pragul de 40% fusese deja depășit la finele primului semestru iar cel de 35% la finele anului trecut.

Valoarea calculată pe metodologia europeană a ajuns la 444,4 miliarde lei, în timp ce pe metodologia națională, care include garanțiile emise de autoritățile centrale și locale, nivelul a urcat la 517,6 miliarde lei.

De reținut, avansul de două puncte procentuale consemnat în luna iulie 2020 este aproape cât în întreg trimestrul doi, când pe fondul crizei induse de pandemie, PIB-ul trimestrial s-a diminuat cu 12,3% față trimestrul anterior.

Dincolo de majorarea cu 40% a sumelor lunare împrumutate suplimentar (13,5 miliarde lei față de 9,7 miliarde media lunară pe T2 2020), s-a redus considerabil baza de raportare ,constituită de PIB-ul pe ultimele patru trimestre cu peste 20 de miliarde de lei.

[1]

După ce a fost scos din PIB-ul utilizat la numitor rezultatul pe T2 2019 și înlocuit cu rezultatul pe T2 2020, s-a diminuat valoarea anterioară de 1.072,84 miliarde lei până la 1.052,04 miliarde lei.

Această scădere conjuncturală a contribuit la rezultatul concretizat în procente suplimentare de datorie publică.

Influența ei se va menține cel puțin până în T2 2021, când rezultatul mai slab din trimestrul afectat puternic de pandemie va ieși din calcul.

La o datorie ajunsă la 42,2% din PIB și un nivel de 3,88% al dobânzilor pe termen lung (date comunicate de Eurostat pentru luna august 2020, cu referința de bază pe termen de 10 ani), România a epuizat pe acest deceniu 55% din spațiul fiscal de deficit permis prin criteriile de la Maastricht (3% din PIB).

Iar asta ÎNAINTE de majorarea pensiilor, creșterea treptată a alocațiilor pentru copii și continuarea programului de creșteri salariale în sectorul bugetar, cele din urmă cu calendar stabilit până în 2022.