Produsul Intern Brut pe al doilea trimestru din 2020 a scăzut cu 10,5% atât în termeni reali cât și pe seria ajustată sezonier faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, potrivit datelor publicate de INS.

Reculul faţă de trimestrul precedent, când s-a mai înregistrat o creștere de 2,4% pe seria brută a fost ceva mai mare, de -12,3%.

Însă, România nu va intra în recesiune tehnică (două trimestre consecutive de scădere), precum majoritatea statelor lumii. Per total S1 2020, rezultatul a ajuns la -4,7% pe seria brută și -3,9% pe seria ajustată sezonier.

Diferența dintre cei doi indicatori prezentați pentru S1 2020 constă în distribuția PIB pe parcursul anului, în mod uzual de tip S1- 45%/ S2 - 55%. De aceea, pentru a se realiza noua prognoză a CNSP, de -3,8% creștere economică pe total 2020, ar trebui să obținem în S2 un rezultat brut de -3,1%.

Pandemia a trimis rezutatul economic la nivelul din T2 2017. Pentru a reveni la valoarea din primul trimestru al acestui an, ar fi nevoie de o revenire în ritm mediu de aproape 3% pe parcursul următoarelor patru trimestre.

Valoarea estimată a PIB 2020 pe parcursul celor mai recente trei prognoze oficiale a pierdut 83,4 miliarde de lei, ceea ce a implicat ajustări substanțiale succesive ale principalilor parametri macroeconomici.

De la o creștere preliminată a fi de +4,1%, s-a ajuns ( deocamdată) la o scădere de -3,8%, adică aproape opt procente ecart între așteptările pe baza cărora s-a construit bugetul public inițial și realitate. Deja se prefigurează un PIB mai mic chiar în termeni nominali decât cel deja anunțat pentru anul 2019 (1.059,8 miliarde lei).

[1]

De reținut, revenirea în V a economiei ar urma să se facă preponderent tot pe bază de consum. După ce industria va aduce jumătate din scăderea economică prognozată de CNSP pe acest an (-1,9 puncte procentuale influență din -3,8% rezultat final) ea ar urma să ajute cu ceva mai puțin de o treime la revenirea din 2021 (doar 1,6 pp), în care rolul principal va fi jucat de servicii (2,4 pp din creșterea prezumată a fi de 4,9%).

În fine, ar mai fi de semnalat pierderea unui indicator critic pe tabloul de bord european al dezechilibrelor economice, și anume deficitul de cont curent ca medie pe ultimii trei ani, ajuns pe minus cu peste patru procente din PIB după -4,4% în 2018, -4,6% în 2019 (înainte de pandemie) și -4,4% prognozat pe 2020.