Creșterea economică de 2,4% în serie brută şi 2,7% în serie ajustată sezonier pe T1 2020 a fost conformată de INS în varianta provizorie 2, cea care va rămâne de referință până anul viitor (în 2021 se vor anunța cifrele semidefinitive iar în 2022 cele definitive).

Valoarea realizată a fost modificată față de datele inițiale, de la 216,26 miliarde lei la 215,97 miliarde lei, astfel încât s-a păstrat avansul de 0,3% în raport cu T4 2019.

Pe partea de formare a PIB, s-a produs o schimbare majoră în structura creşterii. Industria a cedat prima poziție în favoarea comerțului, după un rezultat mai slab cu -5,9% în volum, care a condus la o contribuție negativă la avansul economic de -1,2 puncte procentuale.

[1]

Efectele pandemiei s-au resimțit doar în ultimele două săptămâni ale trimestrului analizat și s-au adăugat unui declin preexistent. De reținut și evoluția slabă a segmentului de intermedieri financiare şi asigurări (-1,3% în volum dar +8,6% ca indice de preț, cu o influență nulă pe creșterea economică.

Rezultatul relativ bun de creștere, într-un context european mai degrabă negativ a provenit din trei sectoare: construcții (+23,3%), informații și comunicații (+14,2%) și activități profesionale, servicii suport etc.(+10,5%).

Acestea au cumulat un efect asupra PIB echivalent cu întreagul avans economic pe primul trimestru al anului curent.

De remarcat, în cazul construcțiilor, și indicele de preț de doar 0,3, regăsit în indicele de 2,0 de la tranzacții imobiliare, care limitat deflatorul pe total economie la 4,0 și a permis obținerea nivelulului de +2,4% pentru performanța PIB.

În ce privește utilizarea PIB, majorarea consumului final al gospodăriilor populației a constituit principalul motor de creştere economică, cu două puncte şi jumătate. O evoluţie pozitivă (mai mult decât dublată la revizuirea datelor primare) a avut-o formarea brută de capital fix, în creştere semnificativă (+13,1%), cu o influenţă pozitivă de +2 pp.

Influența asupra PIB a variaţiei stocurilor s-a schimbat radical, de la +2pp în varianta provizorie 1 la -0,9 pp în varianta provizorie 2, pentru a acomoda modificările în cheltuielile administrației publice și în comerțul cu alte state, unde influența exportului net a fost reașezată de la -3,2 pp la -2,2 pp.