România a urcat pe locul 20 din 27 in UE la consumul individual efectiv (AIC abreviat în lb. engleză), potrivit datelor comunicate de Eurostat pentru anul 2019.

Cu un nivel de 79% raportat la media UE, am fost la egalitate cu Polonia și am lăsat în urmă Grecia (77%), Estonia (75%), Slovacia (73%), Letonia (71%), Ungaria (67%), Croația (66%) și Bulgaria (59%). 

AIC (Actual Individual Consumption) se calculează pe baza bunurilor şi serviciilor realmente consumate de indivizi, fără a ţine cont de faptul că acestea au fost contractate şi plătite de către gospodării, guvern sau organizaţii non-profit. De aceea, este de preferat pentru comparaţii internaţionale și reflectă mai bine nivelul de trai decât PIB/locuitor.

Ponderea plăţilor făcute direct de gospodării pentru servicii importante, precum sănătatea şi învăţământul, diferă substanțial de la o ţară la alta. Astfel, ordinea aparentă a țărilor după nivelul de trai, ce ar rezulta din compararea PIB/locuitor, poate suferi modificări importante.

Dacă se ia drept criteriu de referinţă PIB/locuitor, în 2019 ne-am plasat la 69% din media UE și la 65% din media Zonei Euro. În context, reamintim că scenariile de adoptare a monedei unice prevedeau pentru România un nivel minim de 70% al PIB/loc. în varianta optimistă, 75% în varianta standard și 80% pentru mai multă siguranță.

Din păcate, din 2015 încoace, în pofida creșterii PIB/loc. spre pragul minim, am pierdut pe drum indicatorii Maastricht necesari, cu excepția nivelului datoriei publice.

De reținut decalajul major existent la noi între consumul efectiv la nivel individual și rezultatul economic măsurat prin PIB/loc.

Decalaj care ne-a plasat anul trecut foarte aproape de Malta ca nivel de trai, deși aceasta din urmă ajunge, practic, la media UE ca PIB/loc. Practic, suntem încă și mai accentuat pe model polonez, opus situației din Ungaria (cele două state menționate au același PIB/loc. raportat la media UE dar diferă semnificativ și simetric, cu câte șase puncte procentuale, la AIC).

Totuși, chiar dacă se face raportarea la clasicul PIB/locuitor, cu 69% din media UE, România figurează pe locul 23-24, alături de Letonia și peste toate celelalte țări din Balcani, respectiv Grecia (doar 68% și avertisment unde se poate ajunge după erori majore de politică macroeconomică), Croația (65%, în stagnare după aderarea la UE) și Bulgaria (53%, după ce a luat decizia de introducere a Consiliului Monetar în 1997, moment în care România a optat pentru flotarea controlată și păstrarea politicii monetare proprii).