Potrivit datelor-semnal publicate de INS, creșterea economică a României pe primul trimestru din 2020 a fost de 2,4% în termeni reali pe seria brută faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent și 2,7% ajustat în termeni comparabili după sezonalitate. Este cea mai mare valoare comunicată de Eurostat pentru toate statele membre ale Uniunii.

Mai mult, chiar dacă în a doua jumătate a lunii martie activitatea economică a fost afectată de restricțiilor introduse prin starea de urgență, conform calculelor INS prin ajustare sezonieră, economia României ar fi crescut faţă de trimestrul precedent cu +0,3%. Cu totul neașteptat, deoarece economia a fost pe trimestrul IV 2019 în revenire, cu o creștere de +1,2% (vezi tabelul).

Totuși, trebuie menționat că pe podiumul european, în spatele nostru, s-au plasat Lituania (+2,5%) și Bulgaria (+2,4%). Urmate îndeaproape de alte state din regiune, precum Ungaria (2,0%) și Polonia (+1,6%). Ceea ce face plauzibilă performanța României, deși principalii noștri parteneri comerciali și cele mai economii ale Zonei Euro au înregistrat scăderi destul de consistente: Germania (-2,3%), Italia (-4,8%) și Franța (-5,4%).

Rămâne ca structura pe baza căreia a fost dată această creștere economică să fie dată publicității la începutul lunii iunie, când este programată apariția primei variante provizorii a PIB pe T1 2020.

Ceea ce știm până acum este că producția industrială a scăzut cu 6,4% în primul trimestru al anului în curs iar productivitatea muncii s-a diminuat cu 0,4% pe primele două luni, ceea ce s-a reflectat și în reducerea avansului salarial în termeni reali sub pragul de patru procente.

Mai mult, ritmurile de creștere consemnate lunar de exporturi au fost sub cele ale importurilor, de unde rezultă că vom avea o infliuență negativă încă și mai pronunțată a exportului net asupra creșterii economice.

Pe partea de factori care au influențat pozitiv rezultatul PIB se află creșterea vânzărilor către populație cu 9,4% și, mai ales, avansul de 32,3% al sectorului de construcții.

De reținut, însă, importanța indicilor de preț, precum și a ponderilor utilizate la ajustarea rezultatelor brute, deoarece primul trimestru al fiecărui an contribuie la PIB cu aproximativ o cincime din PIB și nu un sfert.

În fine, comunicatul INS menționează dificultățile generate de criza pandemică în ce privește colectarea datelor statistice, utilizarea de surse alternative (care au afectat cât mai puțin posibil calitatea indicatorilor produși) și posibilitatea ca revizuirile ulterioare ale valorilor calculate să fie mai mari decât de obicei.