Produsul Intern Brut (PIB) al Romaniei a crescut puternic in primul trimestru, peste asteptari, cu 5% fata de anul precedent, insa Banca Nationala a Romaniei (BNR) avertizeaza ca este o dezvoltare nesanatoasa, pentru ca se datoreaza consumului din importuri, care inrautateste indicatorii macroeconomici precum contul curent si deficitul bugetar, aflati deja la nivele de alarma, determinand cresterea inflatiei, deprecierea monedei nationale, cresterea dobanzilor.

In minuta sedintei de politica monetara din 4 iulie 2019, cand BNR a decis sa lase dobanda de referinta la 2,5%, in paralel cu mentinerea controlului strict al lichiditatii din piata bancara, se arata ca membrii conducerii au remarcat, referitor la pozitia ciclica a economiei, o accelerare mai mare a expansiunii economice decat cea anticipata in primul trimestru, la 5%, de la 4,1% in ultimele trei luni ale anului precedent.

BNR a subliniat insa ca avansul economic s-a datorat in special consumului populatiei, care a determinat cresterea importurilor, in timp ce exporturile sunt in scadere, ceea ce a condus la o crestere considerabila a deficitului balantei comerciale si implicit adancirea deficitului de cont curent.

“În acest context, membrii Consiliului au considerat că, prin dimensiunea și tendința lui, precum și prin structura finanțării sale, dezechilibrul extern al economiei devine tot mai îngrijorător”, se arata in minuta BNR.

Cu atat mai mult cu cat deficitul de cont curent aproape s-a dublat in ultimul an, evolutie considerata ingrijoratoare de BNR:

“Totodată, membrii Consiliului au remarcat că exportul net e posibil să-și fi mărit din nou contribuția negativă la avansul economic în trimestrul II, dată fiind continuarea adâncirii alerte în termeni anuali a deficitului balanței comerciale în aprilie, pe fondul încetinirii creșterii anuale a exporturilor, în paralel cu accelerarea ritmului importurilor de bunuri și servicii. S-a arătat că pe acest fond deficitul de cont curent a consemnat o cvasi-dublare față de aceeași lună a anului trecut, inclusiv cu aportul deteriorării balanței veniturilor secundare; concomitent, acoperirea acestuia cu fluxuri de capital autonom s-a deteriorat consistent. Evoluțiile au fost considerate îngrijorătoare din perspectiva macrostabilității și a sustenabilității creșterii economice.“

Cresterea in continuare a deficitelor de cont curent si bugetar (denumite deficite gemene), considerate de BNR, dar si de economisti, ca fiind la niveluri de alerta, ar putea determina deprecierea leului fata de euro, in conditiile in care in prezent leul, la fel ca alte monede din regiune, se apreciaza, in contextul intrarilor de capitaluri speculative din strainatate, dupa ce Fed si BCE au anuntat ca se pregatesc sa relaxeze din nou politicile monetare.

“Unii membri ai Consiliului au atenționat că, în condițiile deficitelor gemene, nu poate fi exclusă o schimbare a evoluției ratei de schimb, mai cu seamă în eventualitatea unei modificări a percepției asupra riscului asociat economiei/pieței financiare locale”, se arata in minuta BNR.

Conducerea BNR se arata pesimista cu privire la schimbarea in viitor a structurii cresterii economice, considerand ca sunt putine sanse sa fie inlocuit consumul cu investitiile, asa cum ar trebui.

De ce? Din cauza masurilor fiscale si modificarilor legislative din ultima perioada, inclusiv noua lege a pensiilor, care va stimula si mai mult consumul si descurajeaza investitiile, in timp ce absorbtia fondurilor europene ramane incerta.

“Membrii Consiliului au observat că cele mai recente evoluții ale indicatorilor cu frecvență ridicată indică consumul privat drept motor al creșterii economice și în trimestrul II, sugerând însă și un nou aport pozitiv modest din partea formării brute de capital fix. Perspectiva pe termen scurt a investițiilor a fost apreciată a fi totuși incertă – cu posibile implicații adverse asupra potențialului de creștere a economiei –, în contextul practicilor bugetare și al frecventelor măsuri fiscale și modificări legislative introduse în ultimii ani, de natură să afecteze profiturile și încrederea companiilor, dar și dinamica investițiilor străine directe. Incertitudini crescute decurg și din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, date fiind caracteristicile execuției bugetare din primele cinci luni ale anului, dar și măsurile ce vor fi probabil adoptate – eventual în contextul rectificării bugetare –, în vederea încadrării deficitului bugetar în ținta stabilită, ținând cont inclusiv de impactul preconizat al aplicării prevederilor noii legi a pensiilor. Acestora li se alătură incertitudinile legate de absorbția fondurilor europene”, se spune in minuta BNR.

Banca Nationala avertizeaza, in aceste conditii, ca Guvernul ar trebui sa ia masuri pentru corectarea acestor probleme, altfel incat BNR sa nu fie nevoita sa majoreze din nou dobanda iar cursul de schimb sa creasca, cu efecte negative si asupra inflatiei.

“În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie,” se mai arata in minuta BNR.

Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naționale a României din 4 iulie 2019

11 iulie 2019

Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie și guvernator al Băncii Naţionale a României; Florin Georgescu, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie și prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administraţie și viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Liviu Voinea, membru al Consiliului de administraţie și viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Marin Dinu, membru al Consiliului de administraţie; Daniel Dăianu, membru al Consiliului de administraţie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administraţie; Ágnes Nagy, membru al Consiliului de administraţie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administraţie.

În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind evoluţiile macroeconomice, financiare și monetare curente şi de perspectivă prezentate de direcţiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

Analizând evoluția recentă a dinamicii prețurilor de consum, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației a rămas constantă în mai, la 4,10 la sută, semnificativ deasupra intervalului țintei. Astfel, pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului II, aceasta a continuat să meargă în sens opus previziunilor, crescând ușor față de nivelul de 4,03 la sută atins în martie. S-a observat că ascensiunea a fost antrenată de această dată prioritar de accelerarea inflației de bază și, într-o mai mică măsură, de majorarea prețurilor LFO, compensate parțial ca impact de scăderea dinamicii anuale a prețurilor produselor din tutun, a prețului combustibililor și a prețurilor administrate.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat ascensiunea în linie cu previziunile, urcând de la 2,7 la sută în martie, la 3,2 la sută în luna mai – cel mai înalt nivel din septembrie 2011. Avansul a fost dat mai cu seamă de evoluția prețurilor serviciilor – doar parțial atribuibilă taxei din sectorul telecom și ușoarei creșteri a cursului leu/euro –, și, în secundar, de dinamica prețurilor alimentelor procesate, marcată într-o oarecare măsură de creșterea prețurilor internaționale ale unor produse agroalimentare. Mai mulți membri ai Consiliului au apreciat că o asemenea evoluție a inflației de bază indică presiuni inflaționiste în creștere pe partea cererii și a costurilor salariale, în corelație cu dimensiunea și trendul de accentuare a poziției ciclice a economiei și cu mărirea susținută a costurilor cu forța de muncă. Indicative au fost considerate și tendința crescătoare a ritmului anual de creștere a prețurilor de producție din industrie pentru piața internă pe segmentul bunurilor pentru consum, care s-a accentuat în ultimele luni, precum și majorarea deflatorului PIB în trimestrul I 2019; au fost evocate așteptările inflaționiste pe termen scurt, care potrivit unor sondaje, au continuat să se ajusteze în sens ascendent în perioada recentă.

Referitor la poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au remarcat că expansiunea economică a cunoscut în trimestrul I o accelerare mai consistentă decât cea anticipată – la 5,0 la sută, de la 4,1 la sută în trimestrul IV 2018 – în condițiile unei neanticipate reamplificări a dinamicii ei trimestriale, ceea ce face probabilă o creștere mai pronunțată a excedentului de cerere agregată decât cea previzionată pentru acest interval. Consumul gospodăriilor populației a redevenit principalul contributor la avansul economic, așa cum s-a anticipat – în condițiile unei puternice dinamizări a cumpărărilor de mărfuri și servicii –, secondat, însă, din nou de variația stocurilor, al cărei aport solid din ultimele patru trimestre este dificil de atribuit unor comportamente economice fără echivoc, implicit de natură să sporească incertitudinile asociate creșterii economice. În același timp, aportul formării brute de capital fix a revenit în mod neașteptat în teritoriul pozitiv, dar exclusiv ca urmare a revigorării construcțiilor noi. S-a sesizat că, pe acest fond, contribuția cererii interne la dinamica PIB a crescut substanțial, în timp ce exportul net și-a mărit consistent aportul negativ, în contextul creșterii ușoare a dinamicii importurilor de bunuri și servicii, concomitent cu încetinirea ritmului exporturilor. Drept consecință, deficitul balanței comerciale și-a accelerat considerabil creșterea în raport cu aceeași perioadă a anului trecut, antrenând și o adâncire în termeni anuali a deficitului de cont curent, în pofida ameliorării în acest interval a balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare. În acest context, membrii Consiliului au considerat că, prin dimensiunea și tendința lui, precum și prin structura finanțării sale, dezechilibrul extern al economiei devine tot mai îngrijorător.

Membrii Consiliului s-au arătat preocupați de tensiunile ridicate de pe piața muncii, evidențiind vârfurile succesive atinse recent de efectivul salariaţilor din economie, precum și nivelul minim record la care a tins să se plaseze rata şomajului BIM în ultimele luni, dar și intenţiile solide de angajare anticipate pentru perioada imediat următoare de sondaje de profil. S-a observat că persistența dificultăţilor majore întâmpinate în procesul de recrutare determină companiile să se orienteze tot mai mult către digitalizare şi automatizare – inclusiv în scopul eficientizării activității – sau să apeleze la personal din afara țării, aşa cum sugerează restrângerea recentă a schemelor de personal în industrie, în special în ramura auto, dar și rezultatele unor studii și sondaje de specialitate. S-a apreciat că presiunile asupra salariilor vor rămâne ridicate, cel puţin pe termen scurt, fiind evocată creșterea anuală de două cifre înregistrată și în luna aprilie de câștigul salarial mediu brut nominal, precum și de cel net real, în ușoară decelerare totuși față de trimestrul I. La un nivel de două cifre s-a menținut în aprilie și dinamica anuală a costului salarial unitar din industrie, în absența unor câștiguri evidente de productivitate. Unii membri ai Consiliului au remarcat că penuria de forță de muncă devine un handicap pentru creșterea economică sustenabilă în noile state membre din Uniune, la aceasta contribuind fenomenul emigraționist.

În discuțiile privind condițiile monetare, membrii Consiliului au reliefat menținerea principalelor cotații ROBOR semnificativ deasupra ratei dobânzii de politică monetară în lunile mai-iunie, la valori doar marginal inferioare celor atinse în aprilie, dar și normalizarea nivelului ratei medii a dobânzii aferente tranzacțiilor interbancare, care s-a repoziționat în acest interval ușor sub rata dobânzii-cheie, în condițiile absorbirii consecvente de către BNR, prin atragerea de depozite, a excedentului de lichiditate reinstalat pe piața monetară. S-au făcut, de asemenea, referiri la avansul modest înregistrat în intervalul aprilie-mai de randamentele depozitelor noi la termen, dar mai ales la scăderile accentuate consemnate în luna mai de ratele variabile ale dobânzii la creditele noi pentru locuințe, respectiv pentru consum ale populației, cel mai probabil ca efect al intrării în vigoare a IRCC situat la 2,36 la sută. S-a remarcat că începând cu 1 iulie nivelul IRCC s-a mărit brusc, la 2,63 sută, și că acesta va rămâne constant în cursul trimestrului III, reiterându-se în acest context incertitudinile generate de introducerea unui asemenea indice de referință pentru creditele acordate populației, precum și posibilele lui implicații asupra transmisiei și conduitei politicii monetare, și, în final, asupra întregului cadru al acestei politici.

În același timp, a fost evidențiată corecția descrescătoare relativ abruptă consemnată de cursul de schimb leu/euro spre finele lunii mai și la începutul lunii iunie – în sincron cu evoluțiile din regiune – în contextul semnalelor privind iminenta relaxare a conduitei politicilor monetare ale Fed și BCE, de natură să sporească atractivitatea plasamentelor financiare pe aceste piețe. A fost semnalată și tendința ușor descendentă manifestată ulterior de raportul leu/euro – pe fondul diferențialului mai ridicat al ratei dobânzii față de zona euro și al atitudinii băncilor centrale din regiune –, apreciindu-se că o eventuală accentuare a acesteia ar fi de natură să inducă riscuri la adresa evoluției inflației pe termen mediu prin impactul advers exercitat asupra contului curent, aflat deja în deteriorare alertă. Unii membri ai Consiliului au atenționat că, în condițiile deficitelor gemene, nu poate fi exclusă o schimbare a evoluției ratei de schimb, mai cu seamă în eventualitatea unei modificări a percepției asupra riscului asociat economiei/pieței financiare locale.

S-a observat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a stopat descreşterea, menţinându-se relativ constantă în lunile aprilie şi mai, la un nivel doar ușor inferior mediei trimestrului I. Creşterea anuală a creditului în lei a rămas pe palierul de două cifre, dar a continuat să decelereze lent, în principal pe seama împrumuturilor populaţiei, a căror dinamică a beneficiat totuși de aportul consistent al creditelor noi pentru consum, care au atins, ca volum lunar, un nou maxim istoric în mai. Variaţia componentei în valută a reintrat marginal în teritoriul pozitiv în aceeași lună, în premieră în ultimii şapte ani, exclusiv ca efect al evoluţiilor de pe segmentul societăţilor nefinanciare. Ponderea în total a componentei în lei şi-a continuat tendinţa ascendentă, ajungând la 66,2 la sută.

În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit celor mai recente informaţii şi analize, rata anuală a inflaţiei se va menţine probabil deasupra intervalului ţintei pe orizontul scurt de timp, în condițiile unor mici fluctuații, pe o traiectorie compatibilă cu cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din mai 2019, care anticipa plasarea ei la 4,2 la sută în decembrie 2019 şi la 3,3 la sută la finele anului 2020. S-a notat că acţiunea factorilor pe partea ofertei ar putea fi mai puțin inflaţionistă în lunile următoare decât în prognoza anterioară, date fiind reducerea neașteptată a prețului gazelor naturale începând cu luna iulie, precum și evoluția relativ mai temperată a prețului combustibililor. S-a remarcat că perspectiva apropiată a cotației petrolului rămâne incertă și că evoluția recentă/viitoare a prețurilor LFO, precum și măsurile fiscale și bugetare implementate în acest an induc riscuri predominant în sens ascendent la adresa perspectivei apropiate a inflației, contextul fiind prin urmare relevant din perspectiva implicațiilor asupra anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu. Unii membri ai Consiliului au fost de părere că este posibilă o performanță peste așteptări a producției agricole interne pe anumite segmente, cu efecte asupra dinamicii viitoare a prețurilor produselor alimentare.

S-a concluzionat, în schimb, că acțiunea factorilor fundamentali va fi probabil ușor mai inflaționistă pe orizontul scurt de timp decât se anticipa anterior, date fiind presiunile ceva mai intense așteptate să decurgă din cererea agregată, costurile salariale și din anticipațiile inflaționiste pe termen scurt. Analizând premisele poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au considerat că expansiunea economică va încetini probabil în trimestrele II și III, dar va rămâne relativ mai alertă, ca urmare a accelerării ei peste așteptări în primul trimestru, și în condițiile unei dinamici trimestriale anticipate a scădea gradual, inclusiv pe fondul unor performanțe mai puțin favorabile ale agriculturii în trimestrul III. Potrivit evaluării făcute, o asemenea perspectivă implică continuarea creșterii gap-ului pozitiv al PIB în acest interval la valori ușor superioare celor prognozate în luna mai.

În același timp, membrii Consiliului au observat că cele mai recente evoluții ale indicatorilor cu frecvență ridicată indică consumul privat drept motor al creșterii economice și în trimestrul II, sugerând însă și un nou aport pozitiv modest din partea formării brute de capital fix. Perspectiva pe termen scurt a investițiilor a fost apreciată a fi totuși incertă – cu posibile implicații adverse asupra potențialului de creștere a economiei –, în contextul practicilor bugetare și al frecventelor măsuri fiscale și modificări legislative introduse în ultimii ani, de natură să afecteze profiturile și încrederea companiilor, dar și dinamica investițiilor străine directe. Incertitudini crescute decurg și din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, date fiind caracteristicile execuției bugetare din primele cinci luni ale anului, dar și măsurile ce vor fi probabil adoptate – eventual în contextul rectificării bugetare –, în vederea încadrării deficitului bugetar în ținta stabilită, ținând cont inclusiv de impactul preconizat al aplicării prevederilor noii legi a pensiilor. Acestora li se alătură incertitudinile legate de absorbția fondurilor europene.

Totodată, membrii Consiliului au remarcat că exportul net e posibil să-și fi mărit din nou contribuția negativă la avansul economic în trimestrul II, dată fiind continuarea adâncirii alerte în termeni anuali a deficitului balanței comerciale în aprilie, pe fondul încetinirii creșterii anuale a exporturilor, în paralel cu accelerarea ritmului importurilor de bunuri și servicii. S-a arătat că pe acest fond deficitul de cont curent a consemnat o cvasi-dublare față de aceeași lună a anului trecut, inclusiv cu aportul deteriorării balanței veniturilor secundare; concomitent, acoperirea acestuia cu fluxuri de capital autonom s-a deteriorat consistent. Evoluțiile au fost considerate îngrijorătoare din perspectiva macrostabilității și a sustenabilității creșterii economice.

În evaluările privind dezechilibrul extern și perspectiva lui pe termen scurt au fost evocate atât dinamica alertă a absorbției interne și probleme de competitivitate non-preț ale economiei românești, cât și tendința de slăbire a creșterii economice în zona euro și pe plan global, precum și riscurile sporite la adresa acesteia ce decurg din războiul comercial și din incertitudinile legate de Brexit. S-au făcut, de asemenea, referiri la conduita politicii monetare a BCE și a altor bănci centrale mari, precum și la atitudinea probabilă a băncilor centrale din regiune, chiar și în condițiile accelerării inflației în aceste țări.

În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie. Totodată, s-a reiterat importanța unui dozaj și a unei cadențe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, în vederea ancorării anticipațiilor inflaționiste și a readucerii ratei anuale a inflației în linie cu ținta de inflație, în condiții de protejare a stabilității financiare. În același timp, s-a apreciat că, date fiind condițiile macroeconomice și riscurile interne și externe, păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară este esențială.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.