Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), avertizeaza ca Romania trebuie sa-si recastige credibilitatea interna si externa, dupa derapajele de anul trecut, cand Guvernul a adoptat OUG 114 privind instituirea unor taxe impovaratoare, in special bancilor, iar Parlamentul o serie de legi impotriva bancilor, care ar fi putut afecta serios piata bancara si economia in gerneral daca ordonanta nu ar fi fost modificata radical iar legile nu erau declarate ilegale de Curtea Constitutionala.

“Ne asteapta o perioada grea, de recladire a increderii intre banci si clienti, dar si de recladire a credibilitatii Romaniei, in general. Ordonanta 114 a fost cel putin neinspirata, adoptata in prag de Craciun”, a spus astazi Isarescu, la conferinta de presa in care a prezentat raportul anual al institutiei.

El a precizat ca dupa ce BNR s-a implicat in modificarea radicala a OUG 114, care prevedea o taxa foarte mare, de 1,2%, pe toate activele bancilor, mai mare decat profitul mediu al sectorului bancar din ultimii ani, forma finala, materializata in OUG 19, este suportabila de catre banci.

Insa acestea se confrunta acum cu noi pericole: o serie de legi initiate de cuplul Zamfir/Piperea, care urmaresc discreditarea sectorului bancar si a BNR, Piperea fiind implicat in numeroase procese impotriva bancilor.

Astfel, Parlamentul a adoptat recent o noua forma a legii privind darea in plata, potrivit careia clientii bancilor cu credite ipotecare in valuta pot scapa de datorii prin renuntarea la casa in favoarea bancii, dupa ce prima varianta a legii a fost modificata radical de Curtea Constitutionala, in 2016. Ultima varianta a legii a fost de asemenea respinsa de banci si contestata la Curtea Constitutionala de catre partidele de opozitie.

Alte trei legi adoptate anul trecut, dar respinse si ele de Curtea Constitutionala, privind plafonarea dobanzilor la credite, eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit si limitarea datoriilor pe care le pot obtine firmele de recuperare creante, ar putea reintra din nou in circuitul legislativ.

De altfel, bancile apreciaza cadrul legislativ ca fiind in continuare un risc sever pentru activitatea lor, conform sondajului realizat de BNR.

Guvernatorul Isarescu a dezvaluit astazi ca din aceasta cauza a scazut increderea bancilor in creditarea economiei romanesti: “Bancile sufla si-n iaurt inainte sa acorde credite”.

De aceea, Mugur Isarescu a lansat o invitatie la recladirea increderii intre banci si clienti.

“Nimic nu se poate face fara incredere. Parafrazandu-l pe Marin Preda, daca incredere nu este, nimic nu este, in domeniul bancar. Insusi creditul vine din cuvantul latin incredere. Din acest motiv am spus ca avalansa aceasta de intiative legislative promovate, o spun clar, de nespecialisti, de oameni cu care e greu sa discuti, au abordari exagerate, populiste. Populism e peste tot in Europa, nu spunem ca e doar in Romania, dar la noi a capatat niste forme mai ciudate.”

Guvernatorul a spus ca o solutie pentru cresterea increderii sunt discutiile dintre banci si clientii lor companii si populatie.

“Incercam in aceasta vara sa le punem fata in fata si sa recladim increderea intre banci si corporatii, intre banci si populatie.”

Guvernatorul a explicat ca nivelul redus al intermedierii financiare din Romania este cauzat atat de problemele structurale ale firmelor, multe dintre ele fiind subcapitalizate si implicit nebancabile, insa o parte din vina o poarta si bancile, care nu au suficienta incredere pentru a-si asuma riscuri mai mari de creditare.

“O parte de vina este si la nivelul bancilor. Sufla si-n iaurt, nu au dezvoltate relatii suficiente de analiza a bilanturilor. Nu ai cum sa dai un credit daca ai angajat numai personal de ghiseu care vinde credite catre populatie, de consum. Un credit pentru o intreprindere se da pe baza bilantului, pentru care e nevoie de un analist bancar care sa stie si contabilitate si management si creditare. E treaba grea sa dai un credit unei intreprinderi. Iarasi din motive de neincredere, mai e povestea ca imprumuturile pentru firme se aprobau la cartierul general al bancii-mama din strainatate. Va pot spune, in calitatea mea de patriot, ca am fost la cateva sedii si am tinut, in ultimii trei ani, cuvantari chiar, spunandu-le: nu merge asa. Bancherii au raspus ca nu au incredere in Romania. Chiar daca au infiintat o banca in Romania si au investit milioane in capital, au si ei motivele lor: comportament, mesaj public. Deci ne asteapta o perioada grea, de recladire a increderii...” , a raspuns guvernatorul BNR la intrebarea Bancherul.ro daca nu poarta si bancile o parte din vina pentru nivelul scazut al creditarii firmelor comparativ cu creditele de consum.

Restabilirea increderii este insa necesara nu doar in domeniul bancar, ci si in cel al administrarii finantelor publice.

Si finantele publice trebuie sa-si recastige increderea

In raportul anual, BNR a repetat avertismentele emise in ultima perioada, cu privire la necesitatea ajustarii politicii fiscale, in vederea echilibrarii deficitelor gemene: cel de cont curent si cel bugetar.

In acelasi timp, un nou pericol important apare la orizont: legea pensiilor, care prevede cresteri importante ale punctului de pensie, cu un impact asupra bugetului public de aproximativ 2 miliarde de lei lunar, incepand din aceasta toamna.

Ce va face BNR in aceasta situatie? Va alege sa transmita un avertisment puternic la adresa Guvernului, pentru reanalizarea acestei legi, la fel cum a facut-o si in 2015, cand a reusit sa amane reducerea TVA-ului?

Guvernatorul Isarescu a spus astazi, relativ la imprumuturile tot mai mari ale statului, ca nu acestea sunt problema, dat fiind ca datoria publica este printre cele mai mici din Europa, ci modul in care sunt cheltuiti banii imprumutati.

El a avertizat ca anul trecut cresterea salariilor bugetarilor a fost mult mai mare decat cele din domeniul privat, alimentand astfel cresterea consumului si implicit deficitul comercial, din cauza importurilor excesive, dat fiind ca economia romaneasca nu a putut face fata cererii prea mari de produse si servicii.

De aceea avem nevoie de investitii si de reforme structurale in economie.