Bancile au majorat dobanzile la creditele noi in lei in timp ce le-au pastrat la aceleasi niveluri pe cele la depozite, reusind astfel sa-si majoreze marja de castig, pe parcursul primului trimestru din acest an, conform statisticilor Bancii Nationale a Romaniei (BNR), analizate de Bancherul.ro. 

Dobanda medie la creditele noi in lei a urcat la 7,77% in martie 2019, de la 7,66% in februarie si 6,97% in decembrie 2018.

In cazul depozitelor noi in lei, dobanda medie a scazut in martie 2019 la 1,97%, de la 2,25% in februarie, revenind astfel aproape de nivelul din decembrie 2018, de 1,96%.

Bancile au reusit astfel sa-si majoreze substantial marja de dobanda (diferenta dintre dobanda la depozite si cea la credite), cu 0,7 puncte procentuale, de la 5,01% in decembrie 2018 la 5,8% in martie 2019.

Conducerea BNR, atat guvernatorul Isarescu cat si prim-viceguvernatorul Georgescu, au criticat recent bancile ca practica o marja de dobanda prea ridicata, sugerandu-le sa recurga mai mult la dever, adica la castiguri dintr-un volum mai mare de produse, cu preturi mai mici, invocand intermedierea financiara redusa din Romania.

La randul lor, reprezentantii Guvernului au motivat adoptarea asa-zisei taxe pe lacomie cu scopul de a reduce dobanzile la credite.

In prima forma a OUG 114, bancile ar fi trebuit sa achite o taxa uriasa, de 1,2% din active, daca ROBOR-ul, indicele pentru creditele in lei cu dobanda variabila, ar fi fost mai mare de 2%.

In prezent, taxa, redusa la 0,4% pentru bancile mari si 0,2% pentru cele mici, poate scadea cu 50% daca bancile practica o marja de dobanda sub 4% pe an, cu un punct sub nivelul marjei din martie, conform statisticilor BNR.

BNR a recurs chiar la moral suasion, in cadrul ultimei sedinte de politica monetara, din 2 aprilie 2019, cand a decis sa intareasca politica monetara printr-un control strict asupra lichiditatii, cerand bancilor sa majoreze dobanzile la depozite, guvernatorul Isarescu exprimandu-si in acelasi timp “speranta” ca nu vor creste si dobanzile la credite.

Insa bancile, in special cele mari, nu au motive sa majoreze dobanzile la depozite, pentru ca se confrunta cu un aflux tot mai mare de depozite, astfel ca ele chiar au in prezent o asa-zisa strategie de “ajustare pragmatica” a depozitelor, adica o scadere a dobanzilor cu scopul de a descuraja constituirea de noi depozite si chiar de reducere a soldului acestora, in conditiile in care creditarea bate pasul pe loc.