Guvernul vrea sa modifice substantial taxa bancara pana la finalul acestei luni, inainte ca prima forma a acesteia, prevazuta in OUG 114/2018, sa-si produca efectele, astfel incat bancile sa nu mai plateasca taxa aferenta primului trimestru, de 1,2% pe an din active.

Ministrul Finantelor, Eugen Teodorivici, a declarat astazi, dupa o intalnire cu bancherii din cadrul Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), ca doreste definitivarea OUG 114 privind taxa bancara pana joi, astfel incat aceasta sa poata fi adoptata in sedinta de Guvern de saptamana viitoare.

El a precizat ca in acest scop se va intalni cu bancherii si zilele urmatoare, pentru a se ajunge la o forma a taxei agreata de ambele parti.

Presedintele ARB, Sergiu Oprescu, declarase saptamana trecuta ca a propus Ministerului Finantelor mai multe modificari ale taxei bancare, precum eliminarea acesteia in cazul bancilor cu pierderi si stabilirea unui nivel maxim al profitului care poate fi impozitat, preferabil cel mult jumatate din acesta, astfel incat bancile sa se poata capitaliza in continuare, in vederea extinderii creditarii. De asemenea, bancherii au propus un mecanism de bonusare, adica de reducere a taxei, in cazul bancilor care-si majoreaza volumul de credite.

Unele dintre cererile bancherilor au fost luate in seama, conform declaratiilor dupa intalnirea de astazi de la Ministerul Finantelor, unde bancherilor li s-a prezentat noua forma a taxei.

Astfel, bancile cu pierderi nu vor mai fi taxate, insa nu a fost stabilit si un plafon al taxei din profit, cum au cerut bancherii, astfel ca taxa ar putea inghiti intreg profitul unei banci.

Ministrul Finantelor a mai anuntat ca in noua forma a OUG 114, taxa pe activele bancilor se reduce de la 1,2% pe an in prezent la 0,4% pentru bancile mari, cu active de peste 1% din total, si la 0,2% la bancile cu cota de piata din active sub 1%.

Taxa poate scadea la jumatate daca bancile isi majoreaza creditarea cu 8% fata de anul anterior si isi diminueaza marja de dobanda. Invers, taxa se poate dubla daca volumul de credite scade, iar dobanzile cresc.

ROBOR-ul inlocuit cu dobanda tranzactiilor efective din piata interbancara

De asemenea, taxa ar putea fi legata de un alt indice de dobanda al pietei, bazat pe tranzactii, nu pe ROBOR la 3 sau 6 luni, care este bazat pe cotatii si reprezinta un instrument de politica monetara al BNR, motiv pentru care Banca Nationala a cerut Ministerului Finantelor eliminarea ROBOR din taxa bancara.

"Ideea este să reducem din costurile de finanţare pe care românii le plătesc pentru creditele în lei. Azi, din calculele pe care le avem, diferenţa dintre ROBOR la cotaţii şi cel la tranzacţii este o diferenţă care sperăm să se regăsească la consumatorul final", a spus Teodorovici, citat de Agerpres.

Reprezentantul bancherilor, Florin Danescu, a sugerat ca bancile ar fi de acord cu un nou indice bazat pe tranzactii, avand in vedere existenta acelorasi tendinte si la nivel european.

“Noi credem că trebuie să facem un pas înapoi, să ne uităm cu atenţie la ce se întâmplă cu o astfel de abordare. Cât timp ai un comportament european cu alte tipuri de Euribor, trebuie să privim cu atenţie ce ar însemna să avem si noi un model diferit al ROBOR”, a spus Danescu.

Inlocuirea ROBOR la 3 si 6 luni cu un nou indice, bazat pe tranzactiile efective ale depozitelor din piata bancara, a fost propusa de BNR, in cadrul discutiilor din Parlament si cu Ministerul Finantelor, insa guvernatorul Mugur Isarescu si-a exprimat opinia ca un indice pe tranzactii nu va fi cu mult mai mic decat actualul ROBOR, ba chiar in unele perioade ar putea fi mai mare.

BNR a publicat recent si un grafic cu o comparatie intre cei doi indici, care arata ca in februarie dobanda la tranzactii a fost chiar mai mare decat cea pentru cotatii. Insa aceasta este o exceptie care confirma regula, dupa cum arata statistica pe o perioada mai lunga, din care rezulta ca dobanda la tranzactii este mai mica decat cea pentru cotatii, cum este si firesc, intrucat cotatiile contin si perceptia privind riscul si inflatia.

Banca Centrala Europeana (BCE) va introduce din 1 octombrie un nou indice al dobanzilor pe termen scurt, denumit ESTER (European Short Term Rates), care va inlocui treptat actualul indice, EONIA, si care in viitor ar putea fi folosit si in locul EURIBOR, indicele utilizat in general pentru creditele in euro.

Nivelul noului indice ESTER, in prezent -0,44%, este cu mult sub nivelul Euribor la 3 luni (-0,31%) si Euribor la 6 luni (-0,23%).

Activele bancare taxabile s-ar putea injumatati

O alta modificare a taxei se refera la exceptarea unor categorii de active care nu vor fi taxate, conform solicitarilor BNR.

Ministrul Finantelor a declarat ca “din masa impozabilă s-a scos o mare parte din activele financiare, astfel încât mecanismul este acela de a stimula partea de finanţare a economiei, de intermediere financiară”.

In noua varianta a taxei, aceasta nu se va aplica titlurilor de stat, creditelor acordate administratiei publice, creditelor garantate de stat, precum cele prin Programul Prima Casa, creditelor interbancare si rezervelor minime obligatorii ale bancilor de la BNR.

Daca s-ar aplica aceste exceptii, volumul activelor bancare supuse taxarii ar scadea la jumatate, iar in urma diminuarii valorii taxei, pierderile bancilor ar putea scadea la 1 miliard de lei, fata de 5,4 miliarde lei in forma actuala a taxei, conform calculelor BNR.

Danescu nu a dorit sa comenteze modificarile aduse de Ministerul Finantelor la taxa bancara, precizand ca bancile trebuie mai intai sa o analizeze si sa faca noi propuneri, astfel incat joi sa se poata ajunge la o varianta agreata de ambele parti.

“Ne vom întâlni şi mâine şi poimâine, astfel încât să avem textul agreat şi săptămâna viitoare să putem intra în şedinţa de Guvern cu modificarea pe partea de bănci. Joi cred că va fi şedinţa de Guvern. Deci, până joi, trebuie să avem actul normativ care să modifice cel puţin partea bancară”, a declarat Teodorovici.