De ce nu indraznesc guvernele europene sa permita falimentul bancilor |
Autor: Bancherul.ro
2008-02-19 11:36 |
|
Indiferent de culoarea politică, niciun guvern european nu a îndrăznit să lase vreo bancă să dea faliment de la declansarea crizei creditelor ipotecare cu grad mare de risc, comentează, luni, Reuters.
Aceasta pare să fie una dintre lectiile învătate din criza internatională a creditelor, după ce guvernul britanic a decis, la sfârsitul săptămânii trecute, să nationalizeze banca ipotecară Northern Rock, iar Germania a făcut planuri pentru un nou program de slavare a băncii IKB, afectată de problemele de pe piata creditelor.
Două elemente au cântărit greu asupra guvernelor si autoritătilor de reglementare din Marea Britanie si Germania: importanta în crestere a serviciilor financiare în cadrul unei economii postindustriale si teama că un faliment bancar în punctul de apogeu al unei crize mondiale a creditelor ar putea conduce la o reactie de prăbusire în lant.
"Când turbulentele împing de la spate guvernele, acestea vor interveni si vor sustine băncile într-un mod fundamental", a arătat un analist de la compania londoneză Credit Sights, Simon Adamson. "Băncile nu pot fi lăsate să se prăbusească, mai ales în conditiile în care pietele sunt fragile", a adăugat Adamson.
Prăbusirea sectorului american al creditelor ipotecare cu grad mare de risc a declansat o criză mondială a creditelor, iar băncile de pe pietele internationale au fost obligate să suporte deprecieri ale activelor echivalente cu investitiile lor în valori mobiliare complexe, a căror valoare a fost anulată, deoarece creditorii nu au reusit să îsi mai recupereze împrumuturile.
Criza creditelor a afectat băncile în multe feluri. Astfel, banca IKB a fost amenintată de faliment în iulie 2007, în conditiile în care valoarea investitiilor sale de pe segmentul creditelor ipotecare cu grad mare de risc a scăzut. Banca Northern Rock a fost prima bancă britanică amenintată de faliment în 140 de ani, în conditiile în care clientii si-au retras depozitele.
Grupul bancar elvetian UBS a fost banca europeană cu cele mai mari pierderi de pe pietele internationale în contextul crizei creditelor, afisând deprecieri ale activelor de peste 18 miliarde dolari ca urmare a expunerilor sale la criza creditelor din 2007. UBS a reusit, însă, să se sustină cu ajutorul unei injectii de capital din Singapore si din Orientul Mijlociu, fără a cere ajutorul autoritătilor.
"Desi valoarea deprecierii activelor anuntată de UBS o depăseste pe cea a altor bănci, UBS o poate absorbi. Banca elvetiană nu este nici în situatia disperată a germanilor, nici în cea a bancherilor de la Northern Rock", a mai spus Adamson.
|
|
