Unul dintre miturile raspandite de haterii bancilor este acela ca daca depui o anumita suma intr-un cont bancar, dupa o anumita perioada retragi mai putini bani decat aveai, pentru ca bancile au comisioane mari si dobanzi mici la depozite.

Acest gen de jumatati de adevaruri sau chiar informatii false, alaturi de mai cunoscutele infierari privind dobanzile uriase la credite si profiturile lacome fac parte din discursul populist al politicienilor care au aderat la curentul iliberal cu alura comunista, care a castigat teren in tari vecine precum Ungaria sau Polonia, dar si in state cu democratii de varsta respectabila, precum SUA sau Franta.

Datorita caracterului lor scandalos, senzational, cu impact emotional si financiar, aceste fake news beneficiaza de multe like-uri, distribuiri, meme, postari sau stiri, a caror raspandire este amplificata de greutatea verificarii lor cu date concrete, in lipsa unor analize, statistici sau articole competente din partea institutiilor si publicatiilor specializate.

Chiar membrii din conducerea Bancii Nationale a Romaniei (BNR) cad uneori in astfel de capcane, cum a patit-o prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, la recenta audiere in Parlament.

Senatorul ALDE, Daniel Zamfir, i-a pus lui Georgescu urmatoarea intrebare:

“Este adevarat ca un cetatean care are un depozit la banca, dupa un an ia mai putini bani decat a depus?

Georgescu: “Sigur, daca are dobanda de 2%, inflatia e 3%, i se erodeaza puterea de cumparare.”

- Nu, e vorba de comisioanele bancare, a insistat Zamfir. Un cetatean care depune in banca 10.000 de lei sau 10.000 de euro, dupa un an retrage 9.600. E adevarat?

- E, intr-adevar, un calcul care rezista in cele mai multe cazuri de analiza, fara sa luam in calcul dobanda bonificata. Dar si la dobanda, daca luam in considerare inflatia, tot pierde, eu va confirm, a incercat sa scape Georgescu, fara succes.

- Nu vorbesc de inflatie. Din cauza comisioanelor si a dobanzii mici, omul ia mai putini bani.

- Comisioane bancare apropo de profitabilitatea de care vorbeam mai devreme, a dat-o la intors, pana la urma, Georgescu, incercand sa-l indulceasca pe Zamfir admitand ca sunt prea mari comisioanele bancilor.

Prim-viceguvernatorul BNR, fost membru in conducerea PSD si ministru de finante, cunoscut pentru ideologia sta de stanga si pentru reglementarea sporita a bancilor si economiei in general, a mers mai departe, promitandu-i senatorului PSD, Serban Nicolae, ca BNR analizeaza in CNSM o propunere catre Guvern privind reducerea marjei de dobanda practicata de banci la credite, prin masuri fiscale, in ciuda faptului ca atat BNR, cat si Consiliul Concurentei, au certificat ca industria bancara este una foarte concurenta, asadar nu ar trebui luate masuri pentru reglementarea preturilor, adica a dobanzilor.

Serban Nicolae a exploatat falsa informatie a senatorului Zamfir privind pierderea suferita de clientii bancilor daca-si depun 10.000 de lei intr-un cont, pentru a o duce la extrema stanga, de tip comunist, sugerand ca statul ar putea lua decizia sa nu mai plateasca salariile angajatilor prin conturile bancilor, daca acestea nu se arata recunoscatoare pentru binele pe care-l primesc de la stat si nu-si reduc comisioanele si dobanzile la credite.

Santajul la adresa bancilor exprimat de Serban Nicolae:

“Principalul repros la adresa BNR e ca nu sunteti nici macar portarul de care are nevoie echipa nationala a Romanei, ci cel de la tabela, care ne spuneti ca a mai dat adversarul un gol sau cat e scorul. Eu as fi vrut sa aveti rolul celui care apara poarta si va spun de ce, la nivel micro. Pornesc de la ce a spus domnul Zamfir. Eu ma duc cu 10.000 de lei la banca, fara sa tin seama de alti factori externi, precum inflatia, iar dupa un an in cifre nominale mai trebuie sa aduc niste bani de acasa, pentru ca nu mai gasesc 10.000 de lei in cont. In mod normal, asta combate orice logica a tinerii banilor la banca. In 2001 sau 2002 s-a introdus obligativitea nerespectata 100% pana in zilele noastre prin care in intregul sistem bugetar plata salariilor sa se faca prin conturi bancare. Eu cred ca a fost o infuzie semnficativa de capital de sprijin pentru banci o asemenea masura eminamente de decizie politica, dar cand devine contraproductiva, o banca mergand la limita, poate sa nu faca nimic, ci doar sa stea cu fundul pe bani si sa castige din comisioane bancare, lucrurile sunt in neregula. Si eu as fi vrut ca prin mecanisme specifice, iar daca nu sunt le instituim, sa gasim o solutie, sa eliminam aceasta situatie anormala, pentru ca la prima vedere eu imi tin banii la banca pentru ca aceasta ii ruleaza, este mult mai eficienta decat mine, care-mi fac doar consumul si platesc datoriile, si se intoarce cu o dobanda. Pentru ca pe piata asta ei stiu sa faca business, ruleaza banii, au nevoie de capital. Ganditi-va ca printr-o decizie politica radicala prin care toate autoritatile publice din Romania, toate companiile de stat isi tin banii doar la Trezorerie si nu mai alimenteaza niciun fel de cont bancar de la o banca privata, s-ar produce o decapitalizare masiva. Lucrurile ar fi anormale. Si atunci, ati folosit o fraza-cheie: trebuie sa. Sunt de acord, dar as fi vrut sa fie solutii, pentru ca in Parlament, stiti ca ati fost parlamentar, nu suntem toti de aceeasi specialitate. Eu cand explic legi legate de domeniul juridic ma bazez si pe faptul ca voteaza si cei din alte specializari, precum agricultura, finante, cultura, industrie. Important e ca solutia pe care o gasim sa scoata si economia romaneasca din acest mecanism, iertati-ma, de periferie, mi se pare mie, in care eu ma duc la banca si-mi tin banii acolo, iar la final in valori nominale ar trebui sa mai aduc niste bani de-acasa. Inseamna ca lucrurile nu merg cum trebuie. Exact ce spunea domnul Zamfir sau dumeavoastra ati spus. Ce face omul in aceasta situatie cu excedentul de lichiditati? Se duce pe alte piete, pentru ca acolo gasesti mecanisme financiare corecte, in care circulatia monetara e producatoare de beneficii, nu doar producatoare de comisioane si mize mici, cu care nu se poate lauda cineva."

Ce a raspuns Geogescu: “aceasta tema este pe agenda CNSMS, pentru ca face parte din solutia privind modul de a se adresa Guvernul prin parghii fiscale la diferenta dintre dobanzile la depozite si cele la credite.”

Un depozit de 10.000 de lei pe 1 an aduce castiguri intre 25 si 250 de lei, in functie de banca

In realitate, o suma de 10.000 de lei intr-un depozit pe 12 luni aduce clientilor bancilor castiguri intre 25 de lei si 250 de lei, dupa aplicarea dobanzii si scaderea comisioanelor pentru administrarea contului si retragerea banilor, conform analizei costurilor practicate de primele sase banci ca marime din Romania realizate de Bancherul.ro.

Astfel, conditiile cele mai avantajoase pentru a tine banii in banca le gasim la Banca Transilvania (BT) si CEC Bank, in timp ce BRD si Raiffeisen Bank au cele mai mari comisioane, dar si cele mai mici dobanzi la depozite. BCR si Unicredit sunt la mijloc.

BT si CEC Bank ofera o dobanda de 2,5% pentru un depozit in lei la termen de 1 an, in timp ce la BRD dobanda este de doar 0,95%.

In privinta comisioanelor pentru contul bancar, cele mai mici sunt la BT, BCR si CEC Bank. BT si BCR nu-si taxeaza clientii pentru administrarea lunara a contului, iar la BT, BCR si CEC Bank nu exista comision pentru retragerea banilor la bancomatele proprii.

In aceste conditii, cei 10.000 de lei aduc un castig de pana la 250 de lei daca sunt retrasi dupa un an de la BT sau CEC Bank. Profitul scade la 165 lei in cazul BCR, 105 lei la BCR si Raiffeisen si 75 lei la BRD.

Asadar, nu retragi mai putin decat ai depus la niciuna dintre aceste banci mari, conform zvonurilor raspandite de politicienii sau alte persoane de rea-credinta sau prost informate.

E important sa tinem cont si de faptul ca la calculul castigului dintr-un depozit nu ar trebui sa punem si comisioanele de administrare a contului sau cardului, dat fiind ca acestea sunt percepute nu doar pentru un depozit ci pentru toate celelalte operatiuni bancare, precum platile sau transferurile de bani.