Bancherul - BANCI / Opinie / Romania ar trebui sa urmeze exemplul Ungariei si sa ceara ajutor de la FMI, crede secretarul general al Asociatiei Europene a Bancilor Publice

Rom�nia ar trebui să ceară ajutor de stat din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI), ceea ce ar reprezenta o mişcare "�nţeleaptă" �n actualul context internaţional, a declarat, vineri, secretarul general al Asociaţiei Europene a Băncilor Publice (AEPB), Henning Schoppman.

"Ar fi �nţelept ca Rom�nia să ceară un �mprumut FMI. Ungaria a făcut acest lucru, �n condiţiile unor deficite destul de mari şi a unei inflaţii ridicate, situaţie ce a avantajat-o �n actualul context internaţional şi �n situaţia ratingurilor", a spus Henning Schoppman, la finalul reuniunii anuale a Institutului Banca Rom�n.

�n 10 noiembrie, agenţia de rating Fitch a scăzut ratingul Rom�niei cu două trepte, la 'BB+', scoţ�nd ţara din categoria investment grade şi menţin�nd perspectiva negativă, argument�nd că este nevoie de o ajustare mult mai solidă a politicilor, mai ales a celei fiscale, pentru evitarea unei crize valutare.

�n aceeaşi zi, Fitch a cobor�t şi ratingul Ungariei, cu o treaptă p�nă la 'BBB' - penultimul nivel de investment grade -, mişcare argumentată prin gravitatea recesiunii şi corecţia dezechilibrelor macroeconomice şi a riscurilor asociate finanţelor publice. �nsă Fitch a asociat ratingurilor o perspectivă stabilă, motiv�nd că ajutorul oferit Ungariei de FMI, de 20 miliarde euro, a eliminat riscurile privind finanţarea externă şi cele de lichiditate.

�n ceea ce priveşte sistemul bancar din Rom�nia, Schoppman consideră că un număr mai mare de bănci rom�neşti ar avantaja Rom�nia, �n condiţiile �n care majoritatea băncilor fac parte din grupuri străine, care se confruntă cu probleme pe fondul crizei financiare internaţionale.

"Un lucru e sigur: ar fi mai bine dacă Rom�nia ar avea mai multe bănci rom�neşti", a spus secretarul general al AEPB.

Pe piaţa rom�nească activează �n prezent 42 de bănci, din care şase sunt bănci cu capital majoritar autohton (CEC Bank, Banca Transilvania, EximBank, Banca Comercială Carpatica, Libra Bank şi Creditcoop), restul de 36 av�nd capital majoritar străin. Vineri, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR, Nicolae Cinteză, a declarat că banca centrală ar putea autoriza, �n următoarele luni, funcţionarea unei noi bănci cu capital rom�nesc, �n condiţiile �n care aceasta a depus deja la banca centrală documentaţia necesară pentru �nfiinţare.

Schoppman a mai spus că Rom�nia va fi nevoită să respecte noile reglementări propuse de Comisia Europeană (CE), indiferent dacă actualul sistem de reglementare rom�nesc funcţionează �n condiţii bune.

"Rom�nia trebuie să respecte regulile impuse de Uniunea Europeană, at�ta timp c�t s-a angajat să facă acest lucru �n momentul aderării şi lu�nd �n considerare numărul mare de bănci cu capital străin din ţară", a mai spus Schoppman.

Odată ce va fi implementat noul set de reguli de către CE, "autorităţile rom�ne vor trebui să se consulte cu cele din statul de provenienţă al grupului bancar, �n cazul unor probleme legate de respectivele bănci, iar decizia finală va fi luată de statul respectiv", a adăugat secretarul general al AEBP.

CE analizează �n prezent noi reguli privind cerinţele de capitalizare a băncilor şi de expunere, posibilitatea ca plafonul de garantare al depozitelor să fie majorat la 100.000 de euro �n toate statele UE, eliminarea coasigurării activelor, dar şi o transparenţă mai mare a agenţiilor de rating, a mai spus Schoppman.