Banca Nationala a Romaniei (BNR) avertizeaza ca risurile si incertitudinile pe termen mediu cresc substantial pe termen mediu, din cauza recentelor masuri fiscale si bugetare adoptate prin OUG 114/2018, intrate in vigoare din acest an, care prevad introducerea unor taxe substantiale pe activele bancilor si pe cifrele de afaceri ale companiilor din domeniul energetic si telecomunicatii.

In minuta sedintei BNR din 8 ianuarie, publicata astazi, se arata: “Membrii Consiliului au apreciat ca, in contextul analizat, ce include imponderabile din mediul extern, incertitudinile si riscurile la adresa celei mai recente prognoze pe termen mediu cresc substanțial. O sursă majoră o reprezintă conduita politicii fiscale și a celei de venituri, date fiind inclusiv nefinalizarea proiectului de buget pe anul 2019 și conținutul măsurilor fiscale și bugetare intrate în vigoare de la 1 ianuarie 2019.”

Unii membri au conducerii BNR considera ca masurile Guvernului pot afecta semnificativ cresterea economica:

“S-a remarcat că este necesară realizarea unei evaluări cât se poate de cuprinzătoare a implicaţiilor acestor măsuri asupra perspectivei pe termen scurt şi mediu. Unii membri ai Consiliului au atenționat că acestea pot exercita efecte semnificative pe termen scurt și mediu asupra activităţii economice, dar și asupra potențialului de creștere a economiei, atât prin intermediul impulsului fiscal și structurii cheltuielilor bugetare, cât și prin afectarea comportamentului investițional și al celui de consum.”

In privinta taxei bancare, conducerea BNR considera ca aceasta afecteaza politica monetara si implicit capacitatea bancii nationale de a tine inflatia sub control, din cauza faptului ca este stabilita in functie de cotatiile ROBOR.

“S-a acordat atenție taxei pe activele financiare ale instituţiilor de credit, fiind discutate caracteristici și posibile implicații asupra politicii monetare și a procesului de creditare, precum și asupra stabilității financiare și macrostabilității în general. Printre altele, membrii Consiliului au considerat că, prin maniera de stabilire, în funcţie de cotaţiile ROBOR, această taxă afectează eficiența și flexibilitatea politicii monetare, implicit capacitatea băncii centrale de a ține inflația sub control, care s-au dovedit a fi esențiale pentru readucerea ratei anuale a inflației în intervalul țintei în anul 2018.”

Iar adoptarea de catre Parlament, la finalul anului trecut, a mai multor legi vizand bancile, afecteaza atat creditarea cat si stabilitatea bancilor, dar si costurile de finantare externa a economiei, mai avertizeaza conducerea BNR, care a cerut intrunirea Comitetului de Supraveghere Macroprudentiala, cu scopul de a se emite avertismente in acest sens autoritatilor.

“Totodată, s-a arătat că efectele adverse ale taxei ar putea fi potențate de cele ale inițiativelor legislative vizând sectorul bancar aprobate recent, ale căror prevederi sunt de natură a afecta creditarea și transmisia monetară, dar și stabilitatea băncilor, precum și costurile de finanțare externă ale economiei. Unii membri ai Consiliului au sugerat întrunirea Comitetului Național de Supraveghere Macroprudențială pentru a examina efectele noilor măsuri care privesc sistemul bancar și a face recomandări autorităților publice.”

BNR a mai atentionat ca exista riscuri tot mai mari care provin si din exterior, care ar putea afecta, de asemenea, economia tarii.

“S-a apreciat că incertitudini în creștere provin din mediul extern, în contextul încetinirii creșterii economiei zonei euro și a celei globale, și al sporirii riscurilor induse la adresa perspectivei acestora de conflictul comercial și de procesul de ieșire a Marii Britanii din UE, precum și de tendința de înăsprire a condițiilor financiare și de volatilitatea pieței financiare internațională. S-au făcut, de asemenea, referiri la conduita politicii monetare a BCE și a altor bănci centrale mari și la atitudinea probabilă a băncilor centrale din regiune.”

Bursa si cursul de schimb valutar confirma avertismentele BNR

Efectele OUG 114/2018 au inceput sa se vada in pietele care reactioneaza cel mai rapid la riscurile potentiale dintr-o economie: piata valutara si bursa.

La finalul anului trecut, dupa anuntarea masurilor de catre Guvern, bursa a reactionat violent, dar si-a revenit rapid in urmatoarele zile. Cursul, insa, a ramas, surprinzator de calm.

In ultimele doua zile, insa, cursul s-a depreciat substantial, odata cu o noua tendinta de scadere a actiunilor la Bursa, pe masura ce au aparut noi stiri privind taxa bancara.

Cursul de schimb leu/euro a ajuns astazi la 4,6822 lei, de la 4,6771 lei cat era ieri, in timp ce indicele BVB a incheiat ziua in crestere cu 1,82%, dupa ce ieri a scazut cu 4,23%, actiunile Bancii Transilvania si ale BRD fiind in continuare in declin.

Actiunile Bancii Transilvania (simbol bursier TLV) au scazut astazi cu 1,05%, dupa o cadere de 9,58% la finalul zilei de ieri, in timp ce titlurile BRD si-au pierdut din valoare 1,35%, dupa ce ieri au inregistrat o depreciere de 6%.

Analistii estimeaza un curs de schimb leu/euro de 4,8 lei spre finalul acestui an. (vezi aici detalii)

Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naționale a României din 8 ianuarie 2019

Data publicării: 15 ianuarie 2019

Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie și guvernator al Băncii Naţionale a României; Florin Georgescu, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie și prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administraţie și viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Liviu Voinea, membru al Consiliului de administraţie și viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Marin Dinu, membru al Consiliului de administraţie; Daniel Dăianu, membru al Consiliului de administraţie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administraţie; Ágnes Nagy, membru al Consiliului de administraţie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administraţie.

În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind evoluţiile macroeconomice, financiare și monetare curente şi de perspectivă prezentate de direcţiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

Analizând evoluția recentă a dinamicii prețurilor, membrii Consiliului au remarcat că rata anuală a inflației și-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului IV 2018, coborând în octombrie la 4,25 la sută, de la 5,03 la sută în septembrie, iar în noiembrie la 3,43 la sută – nivel inferior celui prognozat și situat în interiorul intervalului de variație al țintei staționare. Așa cum s-a anticipat, ampla corecție descendentă a fost în principal rezultanta efectelor de bază dezinflaționiste ce au marcat puternic în acest interval dinamica prețurilor volatile și cea a prețurilor administrate și, într-o măsură mai mică, variația prețurilor produselor din tutun. Influențe suplimentare au venit din scăderile consemnate în noiembrie pe segmentul combustibililor și pe cel al legumelor și fructelor.

S-a observat că și componenta de bază a dat un impuls corecției, în condițiile în care rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat și-a accentuat ușor scăderea, conform previziunilor, ajungând în noiembrie la 2,5 la sută. Decelerarea a fost susținută și de această dată în principal de segmentul produselor alimentare procesate și întrucâtva de cel al serviciilor, fiind prin urmare atribuibilă consistent efectelor de bază asociate scumpirii unor produse agroalimentare spre finalul anului 2017 și relativei întăriri a leului în raport cu euro din luna noiembrie.

Unii membri ai Consiliului au subliniat că mersul inflației în 2018 a validat prognozele BNR și conduita politicii monetare a băncii centrale care nu a suprareacționat la creșterea semnificativă a ratei anuale a inflației din lunile de vară.

Evoluția de ansamblu a inflației de bază și cea a unor subcomponente continuă să indice presiuni inflaționiste pe partea cererii, corespunzător evoluției poziției ciclice a economiei și în pofida avansului diminuat al cumpărărilor de mărfuri și servicii din trimestrul III, de natură să afecteze politica de prețuri a comercianților. Dinamica anuală a costurilor unitare cu forța de muncă din economie s-a menținut pe palierul de două cifre în trimestrul III, încetinind totuși față de intervalul anterior, iar deflatorul PIB a rămas aproape neschimbat, în timp ce așteptările inflaționiste pe termen scurt s-au repoziționat la cote relativ mai ridicate.

Referitor la poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că în trimestrul III creșterea economică s-a accelerat ușor în termeni anuali – la 4,3 la sută, de la 4,1 la sută în trimestrul II 2018 –, dar mai cu seamă în termeni trimestriali, exclusiv pe seama creșterii mult peste așteptări a producției agricole. S-a apreciat că evoluția face probabilă o mărire temporară a PIB potențial și o cvasi-stopare a creșterii excedentului semnificativ de cerere agregată, implicând poziționarea lui marginal sub valoarea anticipată pentru acest interval. S-a remarcat, totodată, că pe partea cererii contribuția majoritară la avansul PIB a continuat să fie adusă de variaţia stocurilor și că relativa creștere a aportului consumului gospodăriilor populaţiei este atribuibilă integral sporirii considerabile a autoconsumului. Și formarea brută de capital fix și-a redus contribuția negativă la dinamica expansiunii economice. În schimb, exportul net și-a mărit ușor contribuția negativă pe fondul încetinirii relativ mai pronunțate a creșterii exporturilor de bunuri și servicii, determinând, alături de deteriorarea balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare, o accelerare a ritmului de majorare a deficitului de cont curent în raport cu perioada similară a anului anterior.

În același timp, membrii Consiliului au remarcat că pe piața muncii tensiunile au continuat să crească în trimestrul III, atingând maxime ale perioadei post-criză, în condițiile accentuării ușoare a declinului ratei șomajului BIM, până la un nou minim istoric de 3,9 la sută; totodată, efectivul salariaților din economie a atins noi vârfuri, inclusiv în luna octombrie, în principal pe seama evoluțiilor din sectorul privat. S-au făcut, de asemenea, referiri la soliditatea intențiilor de angajare evidențiate de sondaje de specialitate pentru primele luni ale lui 2019, chiar dacă în atenuare față de trimestrul IV 2018, dar și la emigrația ridicată și la necorelarea pregătirii forței de muncă disponibile cu cerințele angajatorilor, combinație de natură să sporească presiunile asupra salariilor. În acest context, au fost punctate dinamica anuală de două cifre care a continuat să caracterizeze câștigul salarial mediu brut nominal în trimestrul III și în luna octombrie, precum și creșterea consemnată de variația câștigului salarial mediu net real, în condițiile scăderii ratei inflației; a fost semnalată și reluarea parcursului ascendent al dinamicii anuale a costurilor salariale unitare din industrie în luna octombrie, după întreruperea din cursul trimestrului III.

Referindu-se la condițiile monetare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au restrâns gradual ecartul față de rata dobânzii de politică monetară în ultimele două luni din anul 2018, în principal pe fondul modificării condițiilor lichidității, al dinamicii inflației și al probabilei ajustări a așteptărilor băncilor privind perspectiva unor parametri ai politicii monetare. S-a apreciat că acest ecart a rămas totuși substanțial, la fel ca și diferențialul ratelor dobânzilor, care a continuat să susțină atractivitatea plasamentelor în sectorul financiar intern, reflectată și de relativa stabilitate dovedită de cursul de schimb leu/euro până spre finalul anului 2018, chiar și în condițiile adâncirii deficitului de cont curent. S-au evocat însă riscurile sporite decurgând, în acest context, dintr-o eventuală schimbare bruscă a sentimentului pieței financiare internaționale sau a percepției asupra riscului asociat economiei/pieței financiare locale.

S-a observat că pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului IV 2018, creditul acordat sectorului privat a continuat să crească într-un ritm susținut – marginal superior valorii medii consemnate în trimestrul anterior. Evoluția a fost susținută de relativa revigorare a dinamicii creditului acordat societăților nefinanciare – pe seama componentei în valută –, dar și de prelungirea avansului robust al celui destinat populației, în condițiile unei ușoare accelerări pe segmentul creditelor pentru consum, alte scopuri și dezvoltarea afacerilor, contrabalansată de o încetinire pe cel al creditelor pentru locuințe, a căror dinamică anuală s-a menținut totuși pe palierul de două cifre. Aportul componentei în lei la dinamica creditului acordat sectorului privat a continuat să fie majoritar, dar în diminuare, ponderea acesteia în total mărindu-se la 65,6 la sută în noiembrie.

În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au convenit, în baza celor mai recente informaţii şi analize, că rata anuală a inflației va continua probabil să scadă și apoi să se mențină pe orizontul foarte scurt de timp ușor sub limita de sus a intervalului țintei, în linie cu prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din noiembrie 2018, care anticipează coborârea acesteia la 2,9 la sută în decembrie 2019. S-a notat că scăderea va continua să fie antrenată de factorii pe partea ofertei, date fiind influențele dezinflaționiste relativ mai pronunțate așteptate să provină și în acest interval din evoluția preţurilor volatile – LFO şi combustibili. Acestea vor fi însă probabil compensate începând cu luna ianuarie 2019 de efectele măririi accizei la țigarete, fiind posibil ca pe acest fond aportul dezinflaționist de ansamblu al componentelor exogene ale IPC să se epuizeze pe orizontul apropiat de timp. În opinia unor membri ai Consiliului, acțiunea factorilor pe partea ofertei ar putea chiar să redevină inflaționistă în perspectivă apropiată, în ipoteza măririi peste așteptări a prețurilor unor produse alimentare sau a prețurilor unor servicii și utilități, inclusiv ca efect al măsurilor fiscale și bugetare intrate în vigoare la începutul acestui an, contextul rămânând prin urmare relevant din perspectiva implicațiilor asupra anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu.

Analizând perspectiva influenței factorilor fundamentali, membrii Consiliului au concluzionat că, potrivit noilor date și evaluări, creșterea economică va rămâne probabil robustă pe termen scurt, cu o dinamică anuală cvasistabilă în trimestrul IV 2018 și în ușoară accelerare în trimestrul I 2019. În termeni trimestriali, avansul economic este anticipat să scadă sensibil în trimestrul IV 2018 – exclusiv ca urmare a contracției probabil suferite de producția agricolă după creșterea excepțională din intervalul anterior –, și să se mărească în primul trimetru al anului curent. S-a considerat că asemenea evoluții fac probabilă o majorare a gap-ului pozitiv al PIB pe parcursul celor două trimestre, la valori doar marginal inferioare celor din prognoza pe termen mediu.

În același timp, membrii Consiliului au observat că, potrivit celor mai recente evoluții ale indicatorilor cu frecvență ridicată, consumul privat a redevenit probabil în trimestrul IV 2018 principalul determinant al creșterii economice, în timp ce formarea brută de capital fix este posibil să-și fi sporit contribuția negativă la dinamica PIB. În cazul exportului net este totuși mai probabilă o diminuare a aportului negativ, dată fiind relativa încetinire în octombrie a ritmului anual de creștere a deficitului balanței comerciale, chiar și în condițiile măririi ecartului negativ dintre dinamica anuală a exporturilor și cea a importurilor de bunuri și servicii; la rândul său, deficitul de cont curent și-a temperat ușor creșterea anuală, inclusiv pe seama unei ameliorări a balanțelor veniturilor primare și secundare.

Membrii Consiliului au apreciat că, în contextul analizat, ce include imponderabile din mediul extern, incertitudinile și riscurile la adresa celei mai recente prognoze pe termen mediu cresc substanțial. O sursă majoră o reprezintă conduita politicii fiscale și a celei de venituri, date fiind inclusiv nefinalizarea proiectului de buget pe anul 2019 și conținutul măsurilor fiscale și bugetare intrate în vigoare de la 1 ianuarie 2019.

S-a remarcat că este necesară realizarea unei evaluări cât se poate de cuprinzătoare a implicaţiilor acestor măsuri asupra perspectivei pe termen scurt şi mediu. Unii membri ai Consiliului au atenționat că acestea pot exercita efecte semnificative pe termen scurt și mediu asupra activităţii economice, dar și asupra potențialului de creștere a economiei, atât prin intermediul impulsului fiscal și structurii cheltuielilor bugetare, cât și prin afectarea comportamentului investițional și al celui de consum.

S-a acordat atenție taxei pe activele financiare ale instituţiilor de credit, fiind discutate caracteristici și posibile implicații asupra politicii monetare și a procesului de creditare, precum și asupra stabilității financiare și macrostabilității în general. Printre altele, membrii Consiliului au considerat că, prin maniera de stabilire, în funcţie de cotaţiile ROBOR, această taxă afectează eficiența și flexibilitatea politicii monetare, implicit capacitatea băncii centrale de a ține inflația sub control, care s-au dovedit a fi esențiale pentru readucerea ratei anuale a inflației în intervalul țintei în anul 2018. Totodată, s-a arătat că efectele adverse ale taxei ar putea fi potențate de cele ale inițiativelor legislative vizând sectorul bancar aprobate recent, ale căror prevederi sunt de natură a afecta creditarea și transmisia monetară, dar și stabilitatea băncilor, precum și costurile de finanțare externă ale economiei. Unii membri ai Consiliului au sugerat întrunirea Comitetului Național de Supraveghere Macroprudențială pentru a examina efectele noilor măsuri care privesc sistemul bancar și a face recomandări autorităților publice.

S-a apreciat că incertitudini în creștere provin din mediul extern, în contextul încetinirii creșterii economiei zonei euro și a celei globale, și al sporirii riscurilor induse la adresa perspectivei acestora de conflictul comercial și de procesul de ieșire a Marii Britanii din UE, precum și de tendința de înăsprire a condițiilor financiare și de volatilitatea pieței financiare internațională. S-au făcut, de asemenea, referiri la conduita politicii monetare a BCE și a altor bănci centrale mari și la atitudinea probabilă a băncilor centrale din regiune.

În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie. Totodată, s-a reiterat importanța unui dozaj și a unei cadențe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, din perspectiva ancorării anticipațiilor inflaționiste și a menținerii ratei anuale a inflației pe traiectoria evidențiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, în condiții de protejare a stabilității financiare.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută, a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Sursa: BNR