Banca Nationala a Romaniei (BNR) a fost astazi in piata banilor pentru a-si umple sacul cu bani: le-a luat bancilor aproape 13 miliarde lei, printr-o operatiune de atragere de depozite, determinandu-le sa majoreze indicele de dobanda ROBOR la termen de o zi cu aproape un punct, de la 1,75% la 2,60%, in timp ce ROBOR-ul la 3 luni, in functie de care se seteaza creditele in lei cu dobanda variabila, a urcat de la 2,88% la 2,92%.

BNR a semnalizat astfel ca indicii ROBOR au scazut prea mult in ultima perioada, din cauza unui exces de lichiditate din piata bancara si influentati, poate, si de taxa bancara pe care bancile vor trebuie sa o achite daca ROBOR-ul trece de 2%.

Excesul de lichiditate al bancilor, reflectat prin facilitatea permanenta de depozit oferita de BNR, la o dobanda de 1,5%, cu un punct sub dobanda de referinta, a urcat brusc in decembrie la 2,5 miliarde lei, de la doar 0,6 miliarde lei in noiembrie.

Nivelul excedentului de lichiditati din decembrie 2018 a fost aproape de nivelul celui din aceeasi luna a anului precedent, 2017, de 2,3 miliarde lei, care a urcat insa semnificativ in urmatoarele trei luni, la 14,7 miliarde lei in ianuarie, 19,8 miliarde lei in februarie si 17,2 miliarde lei in martie 2018, dupa care a inceput sa scada progresiv.

Cu toate acestea, BNR nu a drenat, la inceputul anului trecut, excesul de lichiditate din piata bancara, in contextul in care ROBOR-ul crescuse deja semnificativ, inca din vara anului precedent, fortand banca centrala sa-l mai tempereze, prin furnizarea de lichiditati suplimentare, prin operatiuni tip repo.

Asta pentru ca BNR a inceput si ea sa majoreze dobanda de referinta de la 1,75% la 2% in ianuarie si la 2,25% in februarie, pentru a tempera izbucnirea inflatiei.

ROBOR-ul nu a urmat insa tedinta impusa de BNR, din cauza excesului de lichiditate mentionat mai sus, in primele luni ale anului, astfel ca banca nationala a fost nevoita sa intervina cu instumentul de atragere de depozite, in 16 aprilie 2018, pentru prima data dupa 11 ani, cand a atras din piata 18,6 miliarde lei.

In acel moment, ROBOR-ul la 3 luni era 2,07%, cu 0,2 puncte procentuale sub dobanda de referinta, de 2,25%. Dupa operatiunile de atragere de depozite, ROBOR-ul a urcat in doar cateva zile deasupa dobanzii de politica monetara, la 2,5%.

La inceputul lunii mai, BNR a mai urcat o data dobanda de referinta, la 2,5%, iar ROBOR-ul a continuat sa urce pana la 2,8% la finalul lunii mai, dupa care nu s-a mai oprit decat la 3,27% la finalul lunii iulie, chiar sub dobanda pentru facilitatate permanenta de creditare tip Lombard, de 3,5%, cu un punct peste dobanda de politica monetara.

In acel moment, BNR a sistat operatiunile monetare de atragere de depozite si a trecut la operatiunile repo, de injectare de lichiditate, cu scopul de a inversa tendinta ROBOR.

Insa bancile nu au mai fost dispuse sa reduca prea mult ROBOR-ul, in contextul mentinerii inflatiei la niveluri ridicate. Putini mai credeau, dupa cum a subliniat recent guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, ca inflatia va reveni in tinta maxima a BNR, de 3,5%.

Minunea a avut insa loc, iar reprezentantii BNR au semnalizat acest lucru, spre finalul anului trecut, cand a dat de inteles ca nu mai este cazul sa majoreze dobanda. In consecinta, ROBOR-ul a scazut in decembrie pana la aproape de 3%, de la 3,25% in noiembrie.

De Craciun a aparut insa taxa pe banci, odata cu lichiditatea abundenta din piata bancara, astfel ca ROBOR-ul urmat iar o tendinta de scadere in prima luna din acest an, pana la 2,88% cat era vineri, cu doar 0,3 puncte de baza pest dobanda de referinta.

Un nivel considerat insa de BNR ca fiind prea mic pentru ROBOR, motiv pentru care banca nationala a decis sa reia operatiunile de drenare a lichiditatii din piata bancara, prin operatiunea de atragere de depozite.