Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), va trebui sa raspunda astazi, in cadrul briefing-ului cu presa de dupa sedinta de politica monetara, la trei intrebari esentiale cu privire la masurile luate peste noapte de Guvern, la finalul anului trecut, cand a fost adoptata OUG 114.

1. ROBOR-ul a fost stabilit in mod arbitrar, printr-o intelegere neconcurentiala intre banci, pentru a-si majora profiturile, dupa cum au declarat reprezentantii Guvernului, motiv pentru care au nascocit asa-zisa taxa pe lacomie? (Si Consiliul Concurentei tace, inca)

2. Se poate aplica o taxa bancara in functie de ROBOR, fara sa fie afectata politica monetara si implicit credibilitatea si independenta BNR? Daca nu, ce trebuie facut?

3. Cum ar putea afecta taxa bancara sistemul bancar si mai ales care ar putea fi repercursiunile asupra populatiei si economiei?

BNR a raspuns indirect si partial la aceste intrabari, prin intermediul unei scrisori adresate Ministerului Finantelor si a unei opinii publicate de un membru al conducerii BNR, Daniel Daianu.

In scrisoarea catre Ministerul Finantelor se arata ca “ROBOR este o reflexie a politicii monetare a BNR, reglementarea acestuia fiind de competenta exclusiva a bancii centrale”, iar nivelul acestuia este corelat cu prima de risc si rata inflatiei. (vezi aici detalii)

Iar Daniel Daianu a sugerat Guvernului ca taxa ar trebui modificata, astfel incat sa nu fie raportata la ROBOR, dat fiind ca astfel ar fi afectata politica monetara a BNR. (vezi aici detalii)

Isarescu trebuie insa sa exprime pozitii clare si hotarate cu privire la modul in care este stabilit ROBOR si daca exista semne de intrebare in aceasta privinta.

Guvernatorul trebuie sa arate clar si care este rolul ROBOR in politica monetara si daca poate sau nu sa fie amestecat cu taxa bancara.

De asemenea, Isarescu trebuie sa exprime o opinie clara a BNR cu privire la efectele taxei bancare: cum va fi afectat sistemul bancar si mai ales implicatiile asupra economiei si populatiei.

Scrisoarea catre Ministerul Finantelor a luat in calcul prima varianta a taxei, care intre timp a fost modificata, iar contintul acesteia nu este foarte clar si este incomplet.

De aceea, BNR ar trebui sa publice o analiza actualizata si cat mai clara si completa a efectelor taxei bacare asupra sistemului bancar, care par a fi impovaratoare si ar putea afecta stabilitatea financiara a tarii.