Presedintele Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, Staicu Daniel-Marius, a primit o amenda judiciara de 5.000 lei, pentru refuzul indirect de a pune la dispozitia instantei care judeca procesul fraudelor de la BRD din perioada 2009-2011 informatiile solicitate in acest caz.
Masura luata de presedinta instantei de judecata de la Curtea de Apel Bucuresti care se ocupa de acest caz a avut un efect peste asteptari, dupa cum a subliniat magistratul: seful ONPCSP a trimis instantei 12 pagini cu raspunsuri la intrebarile primite.
Seful ONPCSP a trebuit sa raspunsa la intrebarile judecatoarei intrucat exista suspiciuni ca cei care au fraudat BRD, prin obtinerea de credite cu acte false, au efectuat tranzactii suspecte in afara tarii, mai exact in Bulgaria, printr-o retea infractionala, ei fiind acuzati si de spalare de bani, alaturi de infractiunea de inselaciune cu consecinte deosebit de grave.
Conform procurorilor, in perioada ianuarie 2008-decembrie 2011, in Romania a activat o grupare infractionala organizata, cu o structura piramidala, in care au fost implicate si persoane din conducerea BRD, care a cauzat bancii un prejudiciu de 81,7 milioane euro.
“Acest tip de activitate infractionala a afectat in mod grav mediul de afaceri, in sensul ca s-a distrus iremediabil increderea de care se bucura in societate oamenii de afaceri si functionarii bancari”, considera procurorii.
“Mai trebuie subliniat ca activitatile infractionale prezinta un grad sporit de periculozitate, afectand grav un sector al activitatii economice, si anume cel din domeniul bancar”, adauga magistratii.
In cadrul gruparii infractionale organizate, initiate si conduse de omul de afacei Vasile Crestin, fiecare membru a desfasurat activitati specifice pregatirii si profesiei sale, in vederea implementarii unei algoritm de fraudare a sistemului bancar, cu desfasurare pe termen lung.
In acest scop, liderii gruparii infractionale au racolat si controlat activitatea mai multor persoane din mediul comercial – asociati/administratori/directori au unor societati comerciale susceptibile de a putea depune documente in vederea obtinerii unor credite, precum si activitatea unor functionari din cadrul BRD, aflati in coniventa cu acestia, functionari care au fost cointeresati material, in raport cu “serviciile si prestatiile” aduse membrilor gruparii infractionale, cu ocazia primirii, intocmiri si aprobarii dosarelor de credite. Persoanele care au sprijinit activitatea infractionala au actionat in cunostinta de cauza, la dispozitia initiatorilor.
Activitatea infractionala a inceput in 2008 prin accesarea in mod fraudulos de credite de la BRD - Grupul Unirea, extinsa ulterior la BRD Group Dorobanti, cu complicitatea directoarei acestei sucursale, Dana Bajescu, precum si a directorului comercial, Andrei Nanu.
Aceste credite obtinute in mod fraudulos s-au dovedit a fi fost acordate cu participarea unor factori decizionali din cadrul BRD: Adrian Martis, director executiv la BRD Unirea si Andrei Nanu, director comercial la BRD Dorobanti.
Un prim segment important al gruparii pe palierul de executie a fost acela constituit din notarii publici, atrasi in activitatea infractionala, care in scopul de a obtine importante beneficii materiale, urmare onorariilor “de succes” practicate in raport cu membrii grupului infractional pentru tranzactiile imobiliare incheiate cu acestia, au intocmit cu stiinta acte notariale – procuri si antecontracte de vanzare – cumparare formale, pe numele unor persoane lipsite de posibilitati financiare, cu grad de instructie redus, exclusiv in scopul utilizarii acestor documente la dosarele de credit ale societatilor comerciale in numele carora acestea au fost accesate.
Un alt segment al gruparii infractionale aflat pe palierul de executie a fost acela al persoanelor cu rol de sageti, care figurau ca asociati/imputerniciti sau administratori ai soietatilor comerciale in numele carora liderii gruparii au accesat in mod nelegal credite.
Angajatii BRD, acuzati ca au acordat credite ilegale pentru a-si indeplini targetul de vanzari
Angajatii BRD sunt acuzati ca si-au incalcat cu buna-stiinta atributiile de serviciu, acordand credite ilegale grupului infranctional, pentru a-si indeplini targetul de vanzari stabilit de banca, intr-o perioada de criza, in care se acordau putine imprumuturi.
Conform procurorior, tot pe palierul de executie s-au aflat si functionarii bancari atrasi de liderii gruparii, tocmai in considearea atributiilor de serviciu, sarcinilor si competentelor ce reveneau acestora pe linia primirii, intocmirii, verificarii, analizarii dosarelor de credit depuse de membrii gruparii in numele firmelor controlate direct sau indirect.
Angajatii BRD sunt acuzati ca au avut rolul de a facilita obtinerea de cedite de catre membri guparii, incalcand cu buna-stiinta atributiile de serviciu, pentru a indeplini ratingul unitatilor bancare la care isi desfasurau acivitatea, datoria faptului ca plafonul de creditare nu era atins, intrucat efectele crizei economice se acutizase.
De mentionat faptul ca bonificatiile, primele si alte beneficii financiare acordate de banca propriilor functionari erau in procent raportat la numarul si valoarea contractelor de credit incheiate de fiecare functionar, motiv pentru care toti invinuitii si inculpatii aflati pe acest palier au fost direct interesati pecuniar in sprijinirea activitatii infractionale, precum si in dezvoltarea/extinderea acesteia la cat mai multe credite acordate.
Un alt segment al gruparii situati pe palierul executional este cel al evaluatorilor, care au intocmit in fals rapoarte de evaluare care au fost depuse la banca pentru accesarea creditelor.
Procurorii precizeaza ca au fost identificate si o seie de persoane care fara a se circumscrie in niciun fel gruparii infractionale, au derulat activitati infractionale convergente celor derulate de membrii grupului si de care acestia au profitat, care imbraca forma infractiunilor de inselaciune cu consecinte deosebit de grave si abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, in forma calificata.
In aceasta situatie si Lucian Cojocaru, fost director comercial la BRD.
Sistemul implementat de membrii gruparii pentru fraudarea BRD s-a bazat in mare parte pe coniventa existenta intre liderii gruparii infractionale si functionarii bancari, respectiv persoanele de decizie din conducerea bancii, inclusiv agentiile teritoriale.
In acest scop, gruparea infractionala a beneficiat de intreaga expertiza detinuta de functionarii bancari in domeniu,dar mai ales de puterea detinuta de factorii decizionali ai bancii, rezultata din calitatea si pozitia pe care acestia erau incadrati si de atributiile conferite in considerarea functiei detinute.
In acest sens, angajatii BRD Martis, Blaga, Peter, Nanu, Gherman, Bajescu, la solicitarea membrilor gruparii, au asigurat creditarea succesiva a unor societati comerciale controlate de acestia, neeligibile pentru acordarea de credite in conditiile in care normele bancare, cele prudentiale si dispozitiile legale ar fi fost respectate.
Pentru a crea o aparenta de legitimitate documentatiei depuse de aceste societati comerciale in considerarea acordarii creditelor, documentatia a fost intocmita prin constituirea unor garantii supraevaluate, reprezentand proprietati imobiliare, terenuri arabile intravilane, atragand astfel si garantarea Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.
Pe principiul consacrat drept suveica, o parte din banii obtinuti din credite se utilizau pentru a plati dobanzi exigibile si in unele situatii chiar pentru a rambursa o parte din creditele scadente obtinute anterior de alte firme controlate de grup, evitand astfel trecerea simultana la categoria de credite neperfomante, si in acest fel inlaturarea suspiciunii privind existenta unei fraude bancare.
Astfel, prin intermediul inculpatiei Peter, se promovau in vederea creditarii la BRD Unirea societatile pe care inculpatul Crestin Vasile le promova prin persoane interpuse, firme care nu erau eligibile pentru a obtine credite bancare si pentru care nu se efectuau verificarile in conditii de rigurozitate cerute de normele interne ale bancii.
Trebuie precizat ca angajatii BRD Peter, Blaga, Martis, Gherman au cunoscut in permanenta ca aceste societati fac parte dintr-un grup de firme si ar fi trebuit tratate ca atare, date fiind normele de supraveghere prudentiala ale BNR cu privire la activitatea “customer due diligence” pe care functionarii bancari aveau obligatia de a implementa si respecta.
Totodata, Peter se asigura ca documentele primite de la membrii grupului nu isi urmau circuitul firesc si legal in banca, in sensul ca cererile de inregistrare nu erau datate, semnate corespunzator, pentru a nu se putea verifica ordinea intocmirii si cronologia primirii documentelor.
Societatile comerciale care au beneficiat de credite nu au fost niciodata clienti BRD Unirea si Dorobanti, desi normele bancare prevedeau ca pentru obtinerea creditelor, firmele trebuie sa fi fost anterior clienti ai bancii pe o perioada pana la 9 luni.
Singurele operatiuni bancare efectuate de membrii gruparii au fost retragerile din creditele acordate si plata ratelor aferente acestora, pe o perioada de circa 6 luni.
Capitalul social al acestor societati era minimul prevazut de lege, nu aveau active proprii, clientii si furnizorii se aflau intr-o situatie sensibila, in sensul ca cifra de afaceri si profitul raportate in analiza financiara erau in scadere, iar garantiile pentru credite erau terenuri intravilane arabile, fara valoare economica reala, pentru care s-a intocmit in mod fictiv si formal documentatie de evaluare supraevaluate.
Relatiile comerciale pe baza carora a fost analizata bonitatea societatilor s-au dovedit a fi false – contracte si relatii comerciale inexistente, dovedite exclusiv cu facturi ce s-au dovedit a fi emise fictiv, fara existenta unei relatii comerciale.