Banca Nationala a Romaniei (BNR) a continuat astazi sa acorde bancilor credite in valoare de 9,4 miliarde lei, cu o dobanda de referinta de 2,5%, dupa ce saptamana trecuta valoarea imprumuturilor s-a ridicat la 12,1 miliarde lei, pentru a acoperi deficitul de lichiditati din piata interbancara.
Dobanzile pietei interbancare au ramas insa aproape nemiscate astazi: ROBOR overnight la 2,72%, fata de 1,71% in ultima zi din saptamana trecuta, in timp ce ROBOR la 3 luni, indicele luat in calcul pentru stabilirea dobanzilor variabile la creditele in lei, a ramas la acelasi nivel, de 3,22%, la fel ca ROBOR la 6 luni (3,41%).
Ceea ce inseamna ca BNR furnizeaza bancilor lichiditatile de care au nevoie, dar fara sa creeze un exces de resurse, astfel incat dobanzile sa se mentina peste rata de referinta, ceea ce inseamna un control strans al lichiditatii sau, mai bine spus, o politica monetara mai aspra decat arata dobanda de referinta.
Asta pentru ca dobanda de referinta (de politica monetara) este mai mica decat ar fi normal, din cauza puseului inflationist temporar, la peste 5% in prezent, preturile urmand insa sa scada la 3,5% la finalul anului, conform prognozei BNR.
Guvernatorul BNR considera ca acum sistemul bancar a trecut in pozitia de creditor net.
“Intr-adevar, din datele pe care le avem, sistemul bancar a trecut din pozitia de creditor in cea de debitor, dar sa vedem in ce masura se confirma. Sunt mai multi factori care au contribuit la acest lucru, pe care noi i-am prezentat in trecut, nu este niciun mister in privinta evolutiei lichiditatii, sunt mai multi factori care contribuie. Este vorba si de evolutia ciclica lunara a acestei lichiditati, in functie de absorbtia si introducerea de lichiditati in piata de catre Ministerul Finantelor: cand se platesc taxe si impozite lichiditatile dispar din piata, cand Ministerul Finantelor plateste pensii si salarii, se introduc lichiditati, e un proces ciclic. Apoi e vorba de faptul ca o parte din lichiditati au fost folosite de banci in procesul de creditare”, a spus el, in cadrul briefingului de presa din 6 august, cand BNR a lasat dobanda la 2,5%, desi majoritatea analistilor anticipau o noua majorare, la 2,75%.
Lichiditatea este influentata de Ministerul Finantelor
Guvernatorul BNR a mai precizat ca lichiditatea din piata este determinata in mare masura si de operatiunile Ministerului Finantelor.
Isarescu: “Este vorba si de operatiunile pe care le facem cu Ministerul de Finante si cu piata in procesul de lichiditate. Ministerul de Finante a vandut Bancii Nationale o parte din stocul de valuta ca sa-si finanteze operatiunile, si mai ales platile mari. Nu uitati ca in acest an au fost niste scadente masive si pe piata interna si pe piata internationala. In momentul in care ne-au vandut valuta noi am creat lichiditate.”
Deficitul bugetar este dublu comparativ cu anul trecut
Relevant pentru deficitul de lichiditate din piata bancara este si faptul ca deficitul bugetar in primele noua luni din acest an a ajuns la 1,6% din PIB, inca o data mai mare decat era in aceeasi perioada a anului trecut, doar 0,6%.
Veniturile bugetului de stat au crescut cu aproape 14%, insa cheltuielile au fost mai mari cu 18%, ca urmare a cresterii substantiale a salariilor bugetarilor cu 25%.
Analistul ING, Ciprian Dascalu, apreciaza ca veniturile bugetului sunt conform asteptarilor, insa cheltuielile au scapat de sub control.
Totusi, el considera ca Guvernul ar putea sa-si tina angajamentul de a mentine deficitul sub pragul 3% din PIB impus de regulile europene, prin taierea investitiilor si cresterea dividendelor de la firmele de stat, in ciuda scaderii PIB-ului peste asteptari.
Totusi, avertizeaza analistul bancar, exista riscul scaparii de sub control a cheltuielilor publice daca nu se obtin imbunatatiri structurale in privinta veniturilor.
Sansele pentru consilidarea fiscala sunt reduse, din cauza unui calendar de alegeri plin, cu patru scrutinuri electorale in urmatorii doi ani, adauga el.
De asemenea, el favorizeaza scenariul agentiei de rating Moodys privind o posibila scadere a ratingului tarii, Baa3, daca se mentin tendintele negative in privinta cadrului institutional si fiscal.
