Banca Nationala a Romaniei (BNR) a imprumutat bancile in cadrul unei operatiuni tip repo cu 12 miliarde de lei, la dobanda de politica monetara, de 2,5%, pe termen de o saptamana.

Injectia de lichiditati a determinat scaderea dobanzilor pe termen scurt de pe piata interbancara (ROBOR overnight) de la 2,86% la 2,75%, iar a ratei de referinta pentru credite, ROBOR 3M, de la 3,30% la 3,27%.

Suma imprumutata bancilor este mai mare decat cele oferite in precedentele doua operatiuni repo: 4,1 miliarde lei in 13 august si 10,5 miliarde lei in 6 august, cand BNR a redevenit creditor net al sistemului bancar, dupa ce in prima parte a anului bancile au avut surplus de lichiditate.

BNR a mai imprumutat bancile si la finalul anului trecut, cu sume intre 1 si 9 miliarde lei, dupa o perioada de doi ani in care banca nationala a mentinut un exces de lichiditati in piata, cu scopul de a stimula creditarea, prin scaderea dobanzilor, conditii in care ROBOR la 3 luni a scazut sub 1%.

Insa la sfarsitul verii trecute, excesul de lichiditate s-a evaporat brusc, pe fondul cresterii inflatiei si a tensiunilor din piata financiara, astfel ca dobanzile au explodat, determinand BNR sa opereze trei majorari de dobanda la inceputul lui 2018, de la 1,75% la 2,5%.

Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, prezinta istoria: “A fost o decizie din 2011-2012 - in conditiile de deflatie, de inflatie negativa in lume si de crestere economica inceata si in lume si in Romania dupa 2008 vreo doi-trei ani si in conditiile reducerii intermedierii financiare - sa lasam o parte din lichiditate in piata, ca sa cream sentimentul ca exista o baza serioasa de reluare a creditarii. Ceea ce s-a intamplat. Noi am luat decizia incepand cu toamna anului trecut sa nu mai lasam aceasta lichiditate in piata, pentru ca s-a reaprins inflatia, prin concentrarea in cateva luni a unor decizii nu foarte fericite, spun eu, de majorari de preturi administrate, care au impins inflatia de la 0 la 4-5%, asa ca nu mai puteam sa lasam aceasta lichiditate in piata. Am inversat operatiunile si s-a mai absorbit o parte din lichiditati.”

Astfel ca BNR a sterilizat excesul de lichiditate reaparut in piata in prima parte a anului, pentru a mentine ROBOR-ul la nivelul dobanzii de politica monetara si chiar deasupra ei, semnalizand astfel ca politica monetara este mai aspra decat o arata rata de referinta.

De la inceputul lunii august, lichiditatea din piata bancara a scazut iar, astfel ca BNR a fost nevoita sa reinceapa operatiunile repo, pentru ca ROBOR-ul, ajuns deja peste nivelul dobanzii de referinta, sa nu creasca si mai mult.

Guvernatorul BNR considera ca acum sistemul bancar a trecut in pozitia de creditor net.

“Intr-adevar, din datele pe care le avem, sistemul bancar a trecut din pozitia de creditor in cea de debitor, dar sa vedem in ce masura se confirma. Sunt mai multi factori care au contribuit la acest lucru, pe care noi i-am prezentat in trecut, nu este niciun mister in privinta evolutiei lichiditatii, sunt mai multi factori care contribuie. Este vorba si de evolutia ciclica lunara a acestei lichiditati, in functie de absorbtia si introducerea de lichiditati in piata de catre Ministerul Finantelor: cand se platesc taxe si impozite lichiditatile dispar din piata, cand Ministerul Finantelor plateste pensii si salarii, se introduc lichiditati, e un proces ciclic. Apoi e vorba de faptul ca o parte din lichiditati au fost folosite de banci in procesul de creditare”, a spus el, in cadrul briefingului de presa din 6 august, cand BNR a lasat dobanda la 2,5%, desi majoritatea analistilor anticipau o noua majorare, la 2,75%.

In aceasta perioada firmele achita impozitele statului, astfel ca sumele de bani din conturile bancilor se subtiaza, ele avand nevoie de sume compensatorii de la banca centrala.

Lichiditatea este influentata de Ministerul Finantelor

Guvernatorul BNR a mai precizat ca lichiditatea din piata este determinata in mare masura si de operatiunile Ministerului Finantelor.

Isarescu: “Este vorba si de operatiunile pe care le facem cu Ministerul de Finante si cu piata in procesul de lichiditate. Ministerul de Finante a vandut Bancii Nationale o parte din stocul de valuta ca sa-si finanteze operatiunile, si mai ales platile mari. Nu uitati ca in acest an au fost niste scadente masive si pe piata interna si pe piata internationala. In momentul in care ne-au vandut valuta noi am creat lichiditate.”

Bancile vor primi suficienti bani de la BNR pentru creditare

Guvernatorul BNR a tinut sa asigure publicul ca Banca Nationala va furniza in continuare bancilor lichiditatile de care acestea au nevoie pentru operatiuni, desi in piata nu va mai fi un exces de bani, ca anul trecut.

Mugur Isarescu: “Piata cred eu ca este aproape in echilibru. Nici exces, nici deficit. Au avut un relativ exces luna trecuta, sa vedem luna aceasta... Noi asiguram lichiditatea pietei, este obligatia oricarei banci centrale sa asigure lichiditatea necesara. Asta nu inseamna crestere de masa monetara, cum uneori se interpreteaza, inca, neprofesionist, pentru ca o crestere de masa monetara se observa pe termen lung. Nu inseamna ca daca dam bancilor bani pentru efectuarea operatiunilor necesare creste masa monetara si facem inflatie. Lucrurile sunt mult mai complicate.”

Creditarea devine motorul cresterii economice?

Mugur Isarescu a mai spus ca volumul de credite a depasit cresterea economica, in scadere, astfel incat creditarea ar putea fi noul stimul economic, dupa disiparea efectelor stimularii consumului prin cresteri de salarii. Problema este ca bancile, la randul lor, stimuleaza consumul prin acordarea de credite de consum in exces, in detrimentul finantarilor pentru firme, a uitat guvernatorul BNR sa adauge, un avertisment pe care l-a rostit insa de cateva ori in acest an de la pupitrul BNR.

Isarescu: “Ati observat ca noi am asistat la o cadere a intermedierii financiare, dar se pare, sa nu spunem hop pana nu sarim gardul, ca s-a produs punctul de cotitura, intrucat avem o evolutie a creditarii care depaseste cresterea economica, bate spre 7%, pe cand cresterea economica se pare ca se va situa in jur de 4% in acest an. Si atunci vom avea o crestere a intermedierii financiare. Cu alte cuvinte, o buna parte din aceste lichiditati incep sa fie folosite in procesul de creditare, ceea ce este un lucru foarte bun. S-ar putea sa vedem ca treptat creditul devine un motor al cresterii economice, pe masura ce stimulii fiscali isi diminueaza din forta.”