Fondul Monetar International (FMI) a recomandat, in urma unei analize ample realizata asupra sectorului financiar romanesc, intarirea independentei Bancii Nationale a Romaniei (BNR), in timp ce senatorul populist Daniel Zamfir, cunoscut pentru initiativele sale legislative impotriva bancilor si BNR, in tandem cu avocatul Gheorge Piperea, implicat in numeroase procese impotriva bancilor, asadar direct interesat sa discrediteze sectorul bancar, a propus recent un proiect de lege care urmareste contrariul, adica slabirea independentei BNR.
Astfel, FMI a realizat o analiza detaliata a respectarii principiilor esentiale Basel pentru o supraveghere bancara eficienta, in cadrul Programului de evaluare a sectorului financiar (FSAP), in urma careia a facut o serie de recomandari in vederea sporirii independentei BNR, si anume:
- Revizuirea statului bancii centrale in vederea eliminiarii posibilitatii ca Ministerul Finantelor Publice si ministrul) sa participe la sedintele conducerii BNR;
- Introducerea unei prevederi legale pentru protejarea BNR ca institutie impotriva proceselor in justitie pentru masuri adoptate si/sau omisiuni facute in timpul exercitarii activitatii cu buna credinta;
- Introducerea unei prevederi legale prin care sa fie facute publice motivele pentru demiterea membrilor conducerii BNR;
- Publicarea unor criterii riguroase si adecvate pe care comisiile din Parlament sa le aiba in vedere pentru numirea conducerii BNR;
- Adoptarea si implementarea unui cadru post-angajare sau a unei perioade de pauza in situatiile in care angajatii sau membrii conducerii BNR intentioneaza sau ocupa pozitii in cadrul bancilor supravegheate de BNR.
BNR a raspus ca in Statutul sau se prevede in prezent ca membrii conducerii si personalul insarcinat cu supravegherea prudentiala se bucura de protectia legala impotriva actiunilor in justitie in cazul exercitarii atributiilor cu buna credinta, iar costurile legale sunt acoperite de BNR.
“BNR este total de acord cu recomandarea FMI si va urmari sa gaseasca un consens printre toti factorii politici pentru amendarea Statutului BNR cu scopul de “a introduce prevederi legale prin care BNR ca institutie sa fie protejata impotria proceselor in justitie pentru masuri adoptate si sau omisiuni facute in exercitarea atributiilor cu buna credinta”.
Asadar, FMI considera ca actuala prevedere din Statutul BNR, in care angajatii si conducerea respondabili cu supravegherea prudentiala sunt protejati impotriva actiunilor in instanta, nu este suficienta pentru independenta bancii centrale, fiind necesar ca BNR, ca institutie, sa se bucure de imunitate in fata justitiei, pentru ca banca centrala sa aiba o independenta adecvata. (vezi aici documentul FMI)
Senatorul Zamfir are o noua lege populista
Recomandarea BNR in vederea sporirii independentei BNR vine exact in momentul in care la Senat se dezbate un proiect de lege initiat de cunoscutul senator populist Daniel Zamfir, autorul mai multor initiative legislative impotriva bancilor, printre care cea privind darea in plata, legi initiate cu sprijinul avocatului Gheorge Pipera, implicat in numeroase procese impotria bancilor, asadar direct interesat de discreditarea bancilor si a sistemului bancar in general.
Proiectul de lege propune exact opusul recomandarii FMI, si anume abrogarea din statutul BNR a prevederilor care acorda BNR imunitate pentru angajatii sai implicati in supravegherea bancilor, daca ei actioneaza cu buna credinta.
Zamfir isi motiveaza initiativa legislativa considerand ca angajatii BNR se bucura de un regim privilegiat, “un nou tip de imunitate de natura sa creeze un dezechilibru in ceea ce priveste raspunderea tuturor cetatenilor in fata legii in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu, imunitate ce excede cadrului constitutional.
“Practic prin mentinerea acestor prevederi in Legea privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei, putem vorbi despre o lipsa de asumare a responsabilitatii factorilor decizionali din cadrul BNR, in conditiile in care acestia nu raspund in fata legii pentru decizii de importanta majora asupra societatii si economiei romanesti”, se mai arata in expunerea de motive a senatorului Zamfir.
Acesta aduce ca argument Cererea de reexaminare transmisa Parlamentului de presedintele Iohannis asupra Legii privind supravegherea macroprudentiala a sistemului financiar national, care a continut o prevedere similara, eliminata la solicitarea presedintelui.
De ce are nevoie BNR de imunitate in justitie?
Legea privind supravegherea macroprudentiala nu poate fi, insa, comparata cu Statutul BNR, din simplul motiv ca BNR adopta masuri concrete in cazul bancilor, spre deosebire de Comitetul de supraveghere macroprudentiala, care adopta doar niste recomandari.
De aceea, BNR, conform normelor europene si internationale, mai exact normele Comitetului Basel, care reglementeaza activitatea bancara din toata lumea, trebuie sa i se asigure o independenta prin protectia fata de posibile hartuiri in justitie in urma unor masuri care pot fi, uneori, dureroase, luate impotriva bancilor, cum ar fi cazul unei banci aflate in dificultate si care trebuie reorganizata sau chiar salvata de la faliment.
Consiliul legislativ amendeaza proiectul lui Zamfir
Justetea imunitatii BNR fata de potentialele procese in justitie impotriva sa este confirmata si de Consiliul Legislativ, organul consultativ de specialitate al Parlamentului, care a emis un aviz negativ in cazul proiectului de lege al senatorului Zamfir.
“Dispozitiile propuse spre aprobare reprezinta transpunerea, in legislatia nationala, a principiului protectiei legale a autoritatii de supraveghere, consacrat prin Principiile de baza pentru o supraveghere bancara eficienta, emise de Comitetul de la Basel, revizuite in anul 2012”, se arata in avizul negativ al Consiliului Legislativ, in care se mai precizeaza urmatoarele:
Astfel, in cadrul Principiului 2 - “Independenta, responsabilitate, resurse si protectia legala pentru supraveghetori” din cadrul documentului mentionat anterior, sunt prevazute cerintele pentru asigurarea protectiei legale a supraveghetorului si a personalului acestuia, in legatura cu indeplinirea sau omisiunea indeplinirii cu buna credinta si fara neglijenta a atributiilor de supraveghere prudentiala, precum si pentru asigurarea protectiei legale sub aspectul cheltuielilor de judecata aferente litigiilor specifice, decurgand din desfasurarea acestei activitati.
Precizam ca procedura de conformare a cadrului legislativ national la Principiile de la Basel se realizeaza in cadrul evaluarilor Programului Bancii Mondiale si al Fondului Monetar International de evaluare a sectorului financiar (FSAP).
Nu in ultimul rand, mentionam ca orice modificare si/sau completare adusa Statutului BNR presupune, in mod obligatoriu, derularea procedurii de consultare prealabila a Bancii Centrale Europene, conform dispozitiilor art.127 alin. 4 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene si art. 2 alin.1, liniuta a 30-a din Decizia nr. 98/415/CE a Consiliului din 29 iunie 1998 privind consultarea Bancii Centrale Europene de catre autoritatile nationale cu privire la proiectele de reglementare, cu referire la orice aspect care priveste organizarea si/sau functionarea bancilor centrale nationale.
Avand in vedere considerentele expuse, propunerea legislativa nu poate fi adoptata. (vezi aici avizul negativ al Consiliului Legislativ)
Si Guvernul are patru observatii
Guvernul a trimis Senatului un punct de vedere privind proiectul de lege initiat de Zamfir, in care nu-si asuma responsabilitatea unei pozitii pentru sau impotriva respectivului act normativ, precizand doar ca “Parlamentul va decide cu privire la oportunitatea adoptarii acestei initiative legislative”, desi a facut trei observatii critice, dar care vizeaza mai degraba procedura legislativa decat substanta legii.
In prima observatie, Guvernul observa ca articolele incriminate din statutul BNR ofera doar o protectie juridica limitata persoanelor din conducerea bancii centrale implicate in exercitarea atributiilor de supraveghere prudentiala efectiva a institutiilor de credit.
“Persoanele vizate de aplicarea art. 25 alin. 3 si 4 din lege beneficiaza doar de o imunitate jurisdictionala partiala, sub rezerva demonstrarii bunei credinte si a lipsei neglijentei personalului vizat in exercitarea atributiilor de supraveghere prudentiala in fata instantelor judecatoresti”.
A doua observatie a Guvernului se refera la incalcarea Legii nr. 24 din 2000 privind normele de tehnica legislativa, intrucat “solutia legislativa propusa are o sfera de aplicare mai larga decat cea prefigurata de initiator, afectand si substanta reglementarii unui alt act normativ special” (Legea nr. 312 din 2015 privind redresarea si rezolutia institutiilor de credit si firmelor de investitii), astfel ca modificarea statutului BNR “determina incalcarea principiului securitatii juridice, consacrat de art. 1 alin. 5 din Constitutia Romaniei”.
A treia observatie a Guvernului reproseaza ca nici expunerea de motive a proiectului de lege a lui Zamfir nu respecta normele de tehnica legislativa intrucat “nu contine informatii concludente referitoare la continutul evaluarii impactului reglementarilor propuse asupra actelor normative in materie, corelarea noilor dispozitii cu cele existente, precum si impactul socioeconomic.” De asemenea, expunerea de motive nu prezinta “efectele asupra mediului macroeconomic, de afaceri si social, inclusiv evaluarea costurilor si beneficiilor; nu sunt informatii privind consultarile derulate in vederea elaborarii proiectului de act normativ, organizatiile/asociatiile/autoritatile si specialistii consultati si rezultatele acestor consultari”.
A patra observatie a Guvernului avertizeaza ca “textele ce se doresc a fi abrogate au fost adoptate in scopul asigurarii stabilitatii bancii nationale, in contextul larg al functionarii economiei reale. Tocmai de aceea, o astfel de initiativa impune o consultare mai larga, in virtutea principiului colaborarii loiale intre autoritatile/institutiile statului.
Cu referire la acest principiu, Curtea Constitutionala a consacrat interpretarea potrivit careia “o prima componenta a statului de drept o reprezinta punerea in aplicare a prevederilor explicite si formale ale legii si ale Constitutiei. Cu alte cuvinte, sub aspectul colaborarii loiale intre institutiile/autoritatile statului, o prima semnificatie a conceptului o constituie respectarea normelor de drept pozitiv, aflate in vigoare intr-o anumita perioada temporala, care reglementeaza in mod expres sau implicit competente, prerogative, atributii, obligatii sau indatoriri ale institutiilor/autoritatilor statului”.
Astfel, consideram ca legiuitorul are obligatia constitutionala de a legifera respectand competentele celorlalte autoritati.
Exercitarea de catre Banca Nationala a Romaniei a atributiilor de autoritate competenta in domeniul supravegherii prudentiale a institutiilor de credit trebuie realizata intr-o maniera care sa corespunda regulilor stabilite in tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum si ale regulamentelor comunitare aplicabile in materie, in acord cu dispozitiile art. 148 alin. 2 din Constitutie. Astfel, potrivit art. 127 alin.4 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, orice modificare/completare a Statutului Bancii Nationale a Romaniei trebuie sa respecte procedura prealabila a consultarii Bancii Centrale Europene. In domeniile care tin de competentele sale, Banca Centrala Europeana poate prezenta avize respectivelor institutii, organe, oficii sau agentii ale Uniunii sau autoritatilor nationale.” (vezi aici punctul de vedere al Guvernului)
