Dupa doi ani de la intrarea in vigoare, in 13 mai 2016, a legii 77 privind darea in plata a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaĊ£iilor asumate prin credite, 8.459 de detinatori de credite imobiliare au anuntat bancile ca vor sa le cedeze locuintele ipotecate, pentru a scapa de datorii.
Valoarea creditelor imobiliare pe care clientii bancilor au cerut sa le dea in plata se ridica la aproape 2,4 miliarde lei (2.397.537.640 lei), din care 46,83% sunt credite in euro, 45,18% credite in CHF si 6,92% in lei, conform datelor furnizate de Banca Nationala a Romaniei (BNR), la solicitarea Bancherul.ro.
In 2016, anul intrarii in vigoare a legii, au fost cele mai mult notificari, cum era normal, 6.363 in total, in conditiile in care prima forma a legii initiate de cuplul format din senatorul PNL Daniel Zamfir si avocatul Gheorghe Piperea permitea detinatorilor de credite imobiliare sa cedeze bancii locuinta si sa scape de datorii fara nicio justificare, chiar daca nu aveau probleme in a-si rambursa ratele la credit.
Legea a fost contestata insa de fostul guvern tehnocrat Ciolos la Curtea Constitutionala, care a constatat, in octombrie 2016, ca o parte din prevederile legii sunt neconstitutionale, astfel incat darea in plata este acum posibila doar in urma deciziei unei instante de judecata, care a constatat existenta principiului impreviziunii, adica aparitia unei situatii exceptionale, care nu putea fi prevazuta in momentul contractarii imprumutului, cum a fost criza financiara din 2008 si devalorizarea puternica a leului fata de francul elvetian (CHF) sau euro.
In consecinta, in anul urmator, 2017, numarul notificarilor pentru darea in plata a scazut cu 70%, la 1.894, adica o medie trimestriala de 473 de notificari, conform datelor furnizate de BNR.
In primul trimestru din acest an s-au inregistrat doar 202 de notificari pentru darea in plata, in scadere cu 57% fata de media trimestriala a anului trecut.
Bancile au contestat in justitie 71% dintre notificarile de dare in plata
Bancile au contestat in justitie 71% din totalul notificarilor de dare in plata, insa BNR nu are sau a refuzat sa ne raspunda la intrebarea: cate din aceste contestatii au fost confirmate de judecatori?
In aceste conditii, si in lipsa acestor informatii furnizate de vreo alta entitate, nu stim care sunt efectele actiunilor de dare in plata, pentru ca exista decizii judecatoresti atat in favoarea clientilor, prin care s-a constatat existenta impreviziunii si implicit dreptul acestora de a li se anula datoriile, cat si decizii in favoarea bancilor.
Singura certitudine este ca din totalul celor 8.459 de notificari privind darea in plata, 2.436, adica aproape o treime, nu au fost contestate de banci, asadar au fost acceptate, ceea ce inseamna ca datoriile clientilor au fost anulate, conform prevederilor legii, iar banca s-a ales cu imobilul ipotecat in favoarea ei.
Majoritatea notificarilor de dare in plata au fost, fireste, pentru creditele in euro (4.161 notificari) si franci (3.590 de notificari), insa au existat si 617 notificari pentru credite ipotecare in lei, desi numarul acestora a fost foarte limitat inainte de 2008, din cauza dobanzii ridicate.
Darea in plata si pentru Prima Casa?
Chiar si Programul Prima Casa a luat startul cu credite in euro si abia din 2014 s-a schimbat in lei, insa legea privind darea in plata nu se aplica si acestor tipuri de imprumuturi garantate de stat, in proportie de 100% initial si de 50% ulterior.
Exceptia a fost introdusa in lege, la sugestia bancilor si BNR, tocmai pentru ca imprumuturile Prima Casa sunt garantate de stat, astfel incat li se aplica, prin lege, conditii speciale, precum avans de minim 5%, fata de cel standard de minim 15%.
Reprezentantii BNR au declarat, in cadrul dezbaterilor din Parlament privind adoptarea legii darii in plata, ca daca aceasta s-ar aplica si creditelor Prima Casa, acest program ar disparea.
Viceguvernatorul BNR Liviu Voinea a precizat atunci ca nu sunt 800.000 de romani cu credite ipotecare in dificultate de a le plati, conform cifrei prezentate in dezbaterile publice si in expunerea de motive a legii.
In total, la finalul lui 2015 existau doar 475.000 de romani cu credite imobiliare, dintre care 175.000 cu credite ipotecare (pentru cumpararea casei in care locuiesc), iar 160.000 dintre acestea sunt de tip Prima Casa.
Iar din totalul celor 475.000 de credite imobiliare, un numar de 17.500 de credite sunt in prezent neperformante, cu restante de peste 90 de zile.
Acum, dupa modificarea legii privind darea in plata de catre Curtea Constitutionala, aplicarea legii si asupra creditelor Prima Casa nu va mai avea, cu siguranta, vreun impact semnificativ.
Senatorul Daniel Zamfir, initiatorul legii privind darea in plata, propune acum aplicarea acesteia si la creditele Prima Casa, motivand ca este necesar pentru a-i proteja pe cei care sunt afectati de cresterea dobanzilor, in urma majorarii indicelui ROBOR.
O abordare simplista si incorecta, care dezvaluie caracterul populist al initiativei parlamentarului, cu scopul de a oferi protectie sociala, prin lege, unor categorii de persoane, sfidandu-se legile si normele economiei de piata, potrivit carora nu se poate interveni intr-un contract, iar riscurile acestuia, inclusiv cel de crestere a dobanzii, trebuie asumate de parti.
De altfel, multe decizii ale instantelor de judecata in privinta aplicarii legii privind darea in plata, dar si in alte ocazii, au subliniat ca nici judecatorii nu pot stabili dobanda sau comisioanele unui credit, ci doar pot sa constate caracterul abuziv al unei prevederi contractuale.
