Guvernul condus de Viorica Dancila a trimis Camerei Deputatilor punctul de vedere cu privire la modificarea legii bancilor pentru locuinte, nemodificat fata de cel prezentat in septembrie anul trecut de fostul prim-ministru Mihai Tudose, potrivit caruia clientii celor doua banci pentru locuinte (BCR si Raiffeisen) care incheie contracte de economisire-creditare pot primi o prima de la stat de pana la 25% pe an, maxim 250 de euro, doar daca justifica utilizarea acestor bani in scopuri locative.
Legea in vigoare (OUG 99/2016) spune ca “pentru a beneficia în mod constant de prima de stat, contractele de economisire-creditare trebuie să aibă o durată de minimum 5 ani, fără a fi necesara justificarea utilizării în scop locativ a sumei economisite”.
Bancile pentru locuinte au interpretat aceasta prevedere legala in sensul ca atat sumele economisite, cat si prima de la stat, nu trebuie justificate, daca se fac economii timp de minim 5 ani.
Insa Curtea de Conturi considera ca in timp ce sumele economisite de clienti nu trebuie justificiate, prima de stat, da. Fiind vorba de bani publici, prima trebuie utilizata doar in scopul vizat de lege, si anume dezvoltarea sistemului locativ, ceea ce nu s-a intamplat: BCR si Raiffeisen au folosit cea mai mare parte a banilor publici pentru a plati dobanzi celor care au facut depozite pe perioade de minim 5 ani la cele doua banci, pe cand foarte putina lume a folosit banii publici pentru achizitia sau constructia de locuinte.
Bancile pentru locuinte s-au transformat in bancii de economii, datorita primei de la stat de 25%, mult mai mare decat la un depozit clasic, nereusind sa devina si finantatori ai sectorului imobiliar, volumul de imprumuturi fiind foarte redus.
Ele au esuat astfel sa implementeze cu succes in Romania sistemul germanic cunoscut sub denumirea bauspar, respectiv economisire-creditare in Romania, care presupune realizarea de economii pe o anumita perioada, urmata de obtinerea unui credit imobiliar cu dobanda mica si fixa, care este atragator mai ales in perioade de criza. (vezi aici detalii)
In consecinta, in urma unui control efectuat la finalul lui 2015 la cele doua banci si la Ministerul Dezvoltarii, prin care se aloca fondurile de stat, Curtea de Conturi a ajuns la concluzia ca fondurile publice sub forma primei de stat au fost delapidate si a cerut bancilor sa ramburseze respectivele sume.
Bancile au contestat insa in justitie decizia Curtii de Conturi, sustinand ca ar intra in faliment daca ar fi puse sa ramburseze banii publici, obtinand castig de cauza la prima instanta, Curtea de Apel Bucuresti. (vezi aici detalii)
Un verdict definitiv urmeaza sa fie dat de Inalta Curte de Casatie si Justitie, unde Curea de Conturi a contestat prima decizie.
In acelasi timp, cele doua banci pentru locuinte au adoptat o strategie de sinucidere, cu scopul de a-si conserva propriile interese de afaceri, fara sa incerce sa salveze conceptul de economisire-creditare, in ciuda faptului ca atat ele, cat si BNR, au sustinut ca acesta poate sa reprezinte o alternativa mai sigura decat creditele ipotecare standard pentru dezvoltarea sectorului imobiliar, mai ales in perioade de criza, dupa cum s-a dovedit in alte tari, precum Germania sau Cehia.
Astfel, dupa controlul Curtii de Conturi de la finalul lui 2015, BCR Banca pentru Locuinte si Raiffeisen Banca pentru Locuinte au suspendat incheierea de noi contracte de economisire-creditare, in loc sa le continue, in conditiile impuse de autoritati, adica cu justificarea utilizarii primei de stat in scopuri locative.
De asemenea, bancile au facut lobby in Parlament pentru modificarea OUG 99/2016, probabil cu scopul de a da dreptate bancilor in conflictul Curtea de Conturi.
Asa a aparut la Senat, in iunie 2016, proiectul de modificare a OUG 99/2006, initiata de 20 de deputati si senatori, majoritatea de la PSD, in frunte cu Ecaterina Andronescu, Gabriela Firea, Calin Popescu-Tariceanu si Varujan Vosganian.
In expunerea de motive pentru adoptarea noii legi se arata ca “se introduce pentru prima data obligatia ca numai prima de stat sa fie utilizata in domeniul locativ, chiar daca ai economisit minim 5 ani”, sugerandu-se, astfel ca in actuala lege nu exista obligatia utilizarii primei de sat in scop locativ, in contradictie cu opinia Curtii de Conturi.
Senatul a adoptat proiectul de lege in octombrie 2016, cu urmatoarea forma a articolului 315 din lege, cu privire la prima de stat:
(1) Pentru a beneficia în mod constant de prima de stat, contractele de economisire-creditare trebuie să aibă o durată de minimum 5 ani.
(3) Clienţii care încheie contracte de economisire-creditare au obligaţia de a prezenta băncii documentele justificative privind utilizarea în scop locativ a sumei reprezentând prima de stat.
Proiectul mai prevede ca prima de stat poate fi primita si in cazul unei perioade de economisire mai mica de 5 ani, in cazul contractarii unui credit si dovezii utilizarii in scop locativ atat a primei cat si a sumelor economisite.
Proiectul de lege adoptat de Senat a fost trimis apoi la Camera Deputatilor, care este camera decizionala, adica cea care stabileste forma finala a legii, dar a fost amanat de la dezbateri, in primavara anului trecut, dupa ce Curtea de Conturi a anuntat ca a facut si sesizare penala la DNA impotriva celor doua banci pentru locuinte, sesizare declinata insa de DNA in atentia altor autoritati de ancheta (parchetul), iar intre timp s-a schimbat si Guvernul.
Guvernul in dezacord cu Parlamentul
Dezbaterea legii a fost reluata in toamna trecuta in comisiile de specialitate din Camera Deputatilor, unde vioara intai a fost Varujan Vosganian, cu opinii in favoarea bancilor si grabit sa obtina punctul de vedere al Guvernului. (vezi aici detalii)
Guvernul Tudose a trimis punctul de vedere in octombrie, in care cere justificarea cheltuirii in scop locativ nu doar a primei de stat, ca in varianta Senatului, ci si a sumelor economisite aferente primei de stat.
Concret, in cazul acordarii primei maxime, de 250 de euro pe an, clientul trebuie sa economiseasca 1.000 de euro. El va putea retrage cei 1.000 de euro dupa cinci ani, daca nu doreste un credit imobiliar, si va putea obtine prima de stat de 250 de euro, daca va aduce chitante ca suma de 1.250 de euro a fost cheltuita in domeniul locativ.
Iata cum suna textul propus de Guvern: “Pentru a beneficia de prima de stat, clientilor li se pun la dispozitie sumele economisite, la solicitarea acestora, iar pentru a beneficia de prima de stat acestia au obligatia ca in termen de 6 luni de la incasarea sumelor economisite, sa prezinte bancii documentele justificative privind utilizarea in scop locativ atat a sumei economisite cat si a primei de stat. In cazul in care utilizarea sumelor in scop locativ nu este dovedita de clientii bancilor de economisire si creditare in domeniul locativ, in termenul stabilit, prima de stat nu va fi pusa la dispozitie clientului si se va restitui Ministerului Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene.”
Insa in ciuda opiniei diferite a Guvernului fata de cea a initatorilor legii, comisia de buget, finante si banci a Camerei Deputatilor, condusa la acea vreme de deputatul PSD Viorel Stefan, a trimis legea pentru adoptare in plenul din 27 noiembrie 2017, intr-o forma neschimbata fata de vechea lege. Asadar fara sa tina cont nici de opinia Guvernului, nici de forma Senatului.
O decizie ciudata, greu de inteles, ce poate fi explicata doar de degringolada produsa de acest scandal al bancilor pentru locuinte, de interesele majore si de lobbyul puternic din jurul acestei afaceri.
In plenul Camerei, insa, legea nu a fost votata, fiind intoarsa la comisii, fara vreo explicatie, pentru doua saptamani, la cererea liderului grupului PSD din Camera, deputatul PSD Ioan Munteanu, care la inceputul acestui an si-a dat demisia din Parlament invocand probleme de sanatate, el fiind si cercetat pentru coruptie de DNA, fiind inlocuit cu colegul sau de partid, Vasile Suciu. (vezi aici detalii)
Comisiile Camerei nu au mai luat insa in discutie legea pana acum, cand probabil urmeaza sa fie repusa pe ordinea de zi, dupa primirea punctului de vedere al guvernului Dancila, in 28 martie, care este identic cu cel al guvernului Tudose, din septembrie 2017.
Textul propus de Guvern: “Pentru a beneficia de prima de stat, clientilor li se pun la dispozitie sumele economisite, la solicitarea acestora, iar pentru a beneficia de prima de stat acestia au obligatia ca in termen de 6 luni de la incasarea sumelor economisite, sa prezinte bancii documentele justificative privind utilizarea in scop locativ atat a sumei economisite cat si a primei de stat. In cazul in care utilizarea sumelor in scop locativ nu este dovedita de clientii bancilor de economisire si creditare in domeniul locativ, in termenul stabilit, prima de stat nu va fi pusa la dispozitie clientului si se va restitui Ministerului Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene.”
Scenarii
Ramane de vazut, asadar, ce va face, intr-un final, Parlamentul, cu aceasta lege, in timp ce activitatea celor doua banci pentru locuinte este in stand-by, iar justitia urmeaza sa dea verdictul final in conflictul cu Curtea de Conturi.
Scenariile ce pot fi configurate sunt urmatoarele:
Daca Parlamentul adopta legea in forma sustinuta de Guvern, ceea ce ar fi normal, atunci cele doua banci ar trebui sa-si modifice contractele de economisire-creditare, astfel incat sa acorde clientilor prima de stat doar daca acestia vin cu dovezile utilizarii banilor publici in scopuri locative.
Ceea ce, de altfel, bancile pentru locuinte ar fi trebuit sa faca inca de acum doi ani, dupa controlul Curtii de Conturi.
Intre timp, ar putea aparea si decizia finala a justitiei in procesul dintre bancile pentru locuinte si Curtea de Conturi.
Daca decizia va fi in favoarea bancilor, acestea vor fi scutite de plata pagubelor produse statului imputate de Curtea de Conturi: 70 de milioane de euro in cazul BCR Banca pentru Locuinte si 30 de milioane de lei la Raiffeisen Banca pentru Locuinte.
In acelasi timp, Guvernul va fi nevoit sa achite prima de stat restanta, aferenta anilor 2015-2018, clientilor celor doua banci, intrucat plata acesteia a fost sistata dupa controlul Curtii de Conturi.
Clientii bancilor pentru locuinte se plang ca ei nu sunt de vina pentru conflictul dintre banci si Curtea de Conturi, pentru ca ei au semnat un contract cu banca, in care li se garanteaza prima de stat pentru economiile pentru o perioada de minim 5 ani. De partea cealalta, bancile spun ca in contracte se prevede ca plata primei se face doar dupa ce aceasta se incaseaza de la stat, ceea ce nu s-a intamplat.
Daca bancile vor pierde procesul, vor fi bune de plata.
