Cei peste 650.000 de romani aflati in baza de date a Biroului de Credit cu restante de peste 30 de zile la plata ratelor la creditele luate de la 31 de banci si 34 de IFN-uri au devenit tinta afaceristilor, printre care s-au strecurat chiar si oameni care lucreaza in banci.

O pagina pe Facebook le promite datornicilor ca-i va sterge din Biroul de Credit, contra sumei de 300 de lei platita in avans, iar apoi ii va ajuta sa obtina un nou imprumut, cu care sa-si poata achita restul taxei de radiere, de 2.300 de lei. (vezi postarea pe Facebook)

Oameni necajiti si disperati pentru ca sunt supraindatorati sau pentru ca nu pot obtine un nou imprumut pentru ca au avut intarzieri la altele mai vechi sunt amagiti cu promisiunea unei rate de succes a radierilor din Biroul de Credit de 90%, cu toate ca stergerea datelor nu se poate face decat in anumite cazuri, precum neinformarea prealabila a debitorului sau raportarea de date eronate.

Regula este ca atunci cand obtin un credit, clientii bancilor si IFN-urilor trebuie sa-si dea acordul ca vor fi raportati la Biroul de Credit, atat cu date pozitive cu privire la achitarea ratelor, cat si cu cele negative, adica restantele de peste 30 de zile.

Este o regula valabila in toate tarile din lume, intrucat datele din birourile de credit sunt esentiale pentru institutiile de credit in vederea evaluarii bonitatii clientilor lor, din doua perspective: pe de o parte, pentru a verifica gradul de indatorare al solicitantului unui credit, astfel incat acesta sa nu devina supraindatorat (de regula nu se permite sa ai rate la credite mai mari de jumatate din venituri), precum si pentru evaluarea gradului de risc, in functie de restantele avute la vechile credite.

Asadar, raportarea la Biroul de Credit, infiintat in 2004, este cat se poate de legala, existand chiar si o reglementare legala in acest sens, si anume Decizia nr.105 din 2007 a Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (ANSDCP), in conformitate cu Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

Decizia respectiva arata, la art.8 alin.(2) si art.9 alin. (1) si art.12, ca “datele negative, inclusiv cele rezultate din aplicarea comisioanelor sau din majorări ale ratei dobânzilor, se transmit către sistemele de evidenţă de tipul birourilor de credit numai după înştiinţarea prealabilă realizată de către participanţi, în scris, telefonic, prin SMS sau e-mail a persoanei vizate cu privire la întârzierea la plată şi transmiterea datelor, realizată cu cel puţin 15 de zile calendaristice înainte de data transmiterii.”

Pe baza acestei decizii, ANSCDP a amendat cateva banci sau IFN-uri care si-au raportat clientii la Biroul de Credit fara ca acestia sa fie anuntati in prelabil, iar in urma plangerilor clientilor, acestia nu au fost stersi din baza de date, la cererea lor. (vezi aici detalii)

Si din reclamatiile primite pe site-ul Reclamatiibanci.ro am aflat ca exista unele banci si IFN-uri care si-au tratat clientii fara prea mare atentie, adica fara sa-i informeze in mod adecvat cu privire la procedura de raportare la Biroul de Credit si mai ales fara sa-i avertizeze despre consecintele acestei raportari, si anume de pericolul de a nu mai putea obtine un nou credit sau aprobarea cu mare greutate a acestuia, timp de patru ani, cat se pastreaza datele la Biroul de Credit.

Afacerea Biroul de Credit

Decizia ANSCDP si inmultirea plangerilor clientilor raportati la Biroul de Credit a determinat aparitia unor afaceri care se ocupa de radierea inregistrarilor de la Biroul de Credit.

Una dintre acestea, denumita Imicro, condusa, se pare, de o persoana din Oradea, sustine pe Facebook ca si-a construit o retea de reprezentanti in toate judetele, care se ocupa de radierea informatiilor din Biroul de Credit, cu o rata de succes de peste 90%.

Insa oamenii nu sunt avertizati ca informatiile din Biroul de Credit nu se pot sterge decat in situatia mentionata mai sus, adica in cazul neinformarii in prealabil, sau daca exista raportari gresite.

Afacerea mizeaza insa, evident, pe disperarea oamenilor care ar face orice sa scape de Biroul de Credit, asa incat s-a construit o modalitate de exploatare a acestora fara prea multe scrupule: li se cere sa achite in avans o suma de 300 de lei, pe baza unui contract de asistenta juridica, indiferent de situatia acestora, adica daca au fost sau nu informati de banca sau IFN cu privire la raportarea la Biroul de Credit, pentru a vedea daca au vreo sansa sa fie radiati.

Oamenilor li se induce falsa impresie ca orice raportare la Biroul de Credit se poate sterge, daca platesc 300 de lei in avans si alti 2.300 de lei ulterior, in cazul stergerii datelor.

Scopul pare a fi acela de a se incasa cat mai multi bani din acel avans de 300 de lei, care nu se mai returneaza, indiferent de ce se intampla cu inscrierea la Biroul de Credit.

“Ma puteti sterge din Biroul de Credit chiar daca am fost informat de banca in prealabil?” l-am intrebat pe avocatul din cadrul unui grup bancar, si anume BCR, care s-a prezentat cu chitantierul sa-mi incaseze cei 300 de lei, fara macar sa ma intrebe care e situatia mea la Biroul de Credit, daca am fost informat inaintea raportarii sau daca as avea alt motiv de contestare a raportarii. Singurul scop parea sa fie incasarea banilor.

“Sigur, gasim noi alte modalitati de stergere”, a raspuns el, fara sa poata sa-mi spuna si care ar fi acelea.

“Si care ar fi sansele de castig?” “Destul de mari”, a venit raspunsul vag.

“Procentul nostru de succes al radierilor din Biroul de Credit este de aproximativ 90%, din care cca 60% dintre cazuri vor fi rezolvate in decursul unei luni, cca 30% se vor finaliza in 3-4 luni, iar cca 10% fie se vor prelungi mai mult decat am prevazut initial, fie nu se vor mai putea finaliza cu succes”, scrie in anuntul de pe Facebook.

“Cat dureaza pana ma sterge din Biroul de Credit?” l-am mai intrebat pe avocat.

L-a sunat pe seful din Oradea si l-a intrebat: 2-3 saptamani, daca banca accepta radierea, iar daca refuza si facem sesizare la Autoritate, cateva luni.

Cum poti sa-ti verifici situatia la Biroul de Credit

Clientii bancilor si ai IFN-urilor raportati la Biroul de Credit trebuie sa stie ca pot obtine singuri si gratuit o situatie de la Biroul de Credit, in care pot vedea cine, cand si de ce au fost raportati la aceasta institutie.

Pentru eliberarea situaţiei proprii – Situaţia înscrierii la Biroul de Credit, în temeiul dreptului de acces la date prevăzut de Legea 677/2001, trebuie să adresaţi în scris către Biroul de Credit o cerere care sa contina datele de identificare (nume, adresa, cod numeric personal), sa fie datată şi semnată olograf (scanata daca se trimite prin e-mail).

Puteţi trimite această cerere la adresa poştală a Biroului de Credit (str. Sfanta Vineri nr.29, sector 3, Bucuresti), sau la adresa de e-mail: situatie@birouldecredit.ro. Un formular de cerere puteti descarca de aici.

In functie de datele primite, daca apreciaza ca nu au fost informati in prealabil sau datele au fost gresti raportate, ei pot apoi sa solicite bancii sau IFN-ului sa corecteze informatiile transmise la Biroul de Credit sau chiar sa le stearga.

Iar daca raspunsul de la banca nu este satisfacator, atunci se pot adresa si ANSCDP pentru clarificarea problemei.

Care sunt drepturile persoanei vizate, conform Legii 677/2001 (informatie publicata pe site-ul Biroului de Credit)

Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, publicată în Monitorul Oficial nr. 790/12.12.2001, prevede următoarele drepturi:

(i) Dreptul de acces la date: dreptul de a obţine de la operator la cerere şi în mod gratuit, pentru o solicitare pe an, confirmarea faptului că datele în legatura cu propria persoană sunt sau nu prelucrate de către acesta;

(ii) Dreptul de intervenţie: dreptul de a obţine, la cerere şi în mod gratuit, rectificarea, actualizarea, blocarea, ştergerea sau transformarea în date anonime a datelor a caror prelucrare nu este conformă legii;

(iii) Dreptul de opozitie: dreptul de a se opune în orice moment, din motive întemeiate şi legitime legate de situatia sa particulara, ca datele care o vizeaza sa faca obiectul unei prelucrari, cu exceptia cazurilor in care exista dispozitii legale contrare.