Scandalul celor doua banci pentru locuinte (BCR Banca pentru Locuinte si Raiffeisen Banca pentru Locuinte) izbucnit in urma cu doi ani, cand Curtea de Conturi le-a acuzat de delapidarea fondurilor publice, produce degringolada in Parlament, care era cat pe-aici sa adopte o noua lege de functionare a bancilor pentru locuinte...aproape identica cu cea in vigoare, fara vreo modificare de substanta.

Si asta in ciuda faptului Senatul a aprobat anul trecut o varianta complet diferita, iar Guvernul a trimis o opinie de asemenea in contradictie cu varianta finala ajunsa saptamana trecuta pentru votare in plenul Camerei Deputatilor, care insa a retrimis-o comisiei de buget pentru revizuire.

Guvernul si Parlamentul sunt asadar in conflict cu privire la noua lege a bancilor pentru locuinte, initiata anul trecut de un grup de senatori si deputati, in majoritate ai PSD, dupa ce Curtea de Conturi a emis un raport in care a acuzat cele doua banci (BCR si Raiffeisen) de delapidarea banilor publici, sub forma unor prime de stat acordate clientilor celor doua banci.

Forma veche a legii bancilor pentru locuinte (OUG 99/2006) spunea, la art.315, aliniatul 1, ca “pentru a beneficia în mod constant de prima de stat, contractele de economisire-creditare trebuie să aibă o durată de minimum 5 ani, fără a fi necesara justificarea utilizării în scop locativ a sumei economisite, şi este obligatoriu ca înainte de expirarea termenului de economisire stabilit să nu se fi efectuat restituiri totale sau parţiale din sumele economisite.”

Bancile pentru locuinte au interpretat astfel aceasta prevedere legala: daca economisesti minim 5 ani, primesti prima de la stat, in valoare de 25% din suma economisita, maxim 250 de euro anual, fara sa mai trebuiasca sa folosesti sumele economisite si prima de stat pentru investitii imobiliare, precum renovarea, contructia sau cumpararare unei locuinte, conform scopului legii.

Sefii bancilor pentru locuinte au justificat acest lucru prin necesitatea acumularii unui volum suficient de economii care sa sustina ulterior activitatea de creditare a bancilor, avand in vedere ca acestea nu pot atrage depozite clasice de la clienti, cum fac bancile normale.

Problema este ca bancile pentru locuinte s-au transformat in bancii de economii, datorita primei de la stat de 25%, mult mai mare decat la un depozit clasic, nereusind sa devina si finantatori ai sectorului imobiliar, volumul de imprumuturi fiind foarte redus.

Ele au esuat astfel sa implementeze cu succes in Romania sistemul germanic cunoscut sub denumirea bauspar, respectiv economisire-creditare in Romania, care presupune realizarea de economii pe o anumita perioada, urmata de obtinerea unui credit imobiliar cu dobanda mica si fixa, care este atragator mai ales in perioade de criza. (vezi aici detalii)

Aceasta a fost si acuzatia principala a Curtii de Conturi, care a dispus, in consecinta, ca prima de stat acordata pana acum clientilor de catre cele doua banci sa fie returnata statului.

Curtea de Conturi a interpretat diferit legea, considerand ca aceasta nu se refera la prima de stat ci doar la sumele economisite, in privinta obligatiei de justificare pentru utilizarea in scop locativ.

Fireste ca BCR si Raiffeisen au contestat in justitie decizia Curtii de Conturi si au si castigat procesul la prima instanta, Curtea de Apel Bucuresti, insa institutia statului a facut recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care abia anul viitor va emite o solutie definitiva in acest conflict.

Intre timp, bancile au facut lobby in Parlament pentru modificarea legii, astfel incat sa se clarifice problema modului de acordare a primei de stat.

Asa a aparut la Senat proiectul de modificare a OUG 99/2006, initiata de 20 de deputati si senatori, majoritatea de la PSD, in frunte cu Ecaterina Andronescu, Gabriela Firea, Calin Popescu-Tariceanu si Varujan Vosganian.

In expunerea de motive pentru adoptarea noii legi se arata ca se introduce pentru prima data obligatia ca numai prima de stat sa fie utilizata in domeniul locativ, chiar daca ai economisit minim 5 ani. De asemenea, prima de stat poate fi primita si in cazul unei perioade de economisire mai mica de 5 ani, in cazul contractarii unui credit si dovezii utilizarii in scop locativ atat a primei cat si a sumelor economisite.

Senatul a adoptat proiectul de lege in octombrie 2016, cu urmatoarea forma a articolului 315:

(1) Pentru a beneficia în mod constant de prima de stat, contractele de economisire-creditare trebuie să aibă o durată de minimum 5 ani.

(3) Clienţii care încheie contracte de economisire-creditare au obligaţia de a prezenta băncii documentele justificative privind utilizarea în scop locativ a sumei reprezentând prima de stat.

Asadar, spre deosebire de vechea lege, in vigoare in prezent, proiectul Senatului a eliminat prevederea potrivit careia nu este necesara justificarea in scop locativ a sumei economisite minim 5 ani.

In schimb, la aliniatul 3, a introdus obligatia justificarii in scop locativ doar a primei de stat, nu si a sumei economisite.

Proiectul de lege adoptat de Senat a fost trimis apoi la Camera Deputatilor, care este camera decizionala, adica cea care stabileste forma finala a legii, unde proiectul de lege a fost amanat de la dezbateri, in primavara acestui an, dupa ce Curtea de Conturi a anuntat ca a facut si sesizare la DNA impotriva celor doua banci pentru locuinte, sesizare declinata insa de DNA in atentia altor autoritati de ancheta (parchetul), iar intre timp s-a schimbat si Guvernul.

Guvernul in dezacord cu Parlamentul

In aceasta toamna dezbaterea legii a fost reluata in comisiile de specialitate din Camera Deputatilor, unde vioara intai a fost vedeta Varujan Vosganian, cu opinii in favoarea bancilor si grabit sa obtina punctul de vedere al Guvernului. (vezi aici detalii)

Punct de vedere care a venit abia in aceasta luna, in care legea este sustinuta pentru adoptare, dar cu conditia unor noi modificari, cea mai importanta fiind cea referitoare la justificarea cheltuirii in scop locativ nu doar a primei de stat, ca in varianta Senatului, ci si a sumelor economisite aferente primei de stat. Concret, in cazul acordarii primei maxime, de 250 de euro pe an, clientul trebuie sa economiseasca 1.000 de euro. El va putea retrage cei 1.000 de euro dupa cinci ani, daca nu doreste un credit imobiliar, si va putea obtine prima de stat de 250 de euro, daca va aduce chitante ca suma de 1.250 de euro a fost cheltuita in domeniul locativ.

Iata cum suna textul propus de Guvern: “Pentru a beneficia de prima de stat, clientilor li se pun la dispozitie sumele economisite, la solicitarea acestora, iar pentru a beneficia de prima de stat acestia au obligatia ca in termen de 6 luni de la incasarea sumelor economisite, sa prezinte bancii documentele justificative privind utilizarea in scop locativ atat a sumei economisite cat si a primei de stat. In cazul in care utilizarea sumelor in scop locativ nu este dovedita de clientii bancilor de economisire si creditare in domeniul locativ, in termenul stabilit, prima de stat nu va fi pusa la dispozitie clientului si se va restitui Ministerului Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene.”

De altfel, reprezentantul Ministerului Dezvoltarii Regionale a sustinut in Parlament ca statul nu-si mai poate permite sa subventioneze sistemul bauspar, intrucat prima de stat a ajuns la valori destul de mari, din cauza inmultirii numarului clientilor. Iar dupa cum se stie Guvernul este strans cu usa acum pentru a nu depasi deficitul bugetar de 3% diin PIB.

Deputatii nu au tinut insa cont nici de opinia Guvernului, nici de forma adoptata de Senat, astfel ca, pur si simplu au lasat primul aliniat al articolului 315 in forma veche, in vigoare si in prezent, care prevede ca nu este necesara justificarea in scop locativ a sumei economisite pe o perioada de minim 5 ani.

O decizie greu de inteles.

Comisia pentru banci finante si banci, condusa de deputatul PSD Viorel Stefan, fost ministru de Finante in Guvernul Grindeanu, a inscris forma finala a legii pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor din 27 noiembrie.

Intre timp, insa, parlamentarii si guvernantii au fost sesizati, probabil, cu privire la problema formei finale a proiectului de lege.

Astfel ca in cadrul dezbaterii din plenul Camerei, Ioan Munteanu, deputat PSD de Neamt, liderul grupului PSD din Camera Deputatilor a solicitat reintoarcerea proiectului la comisie, pentru doua saptamani, pana in 19 decembrie, fara vreo explicatie.

In aceste conditii chiar e interesant de vazut care va fi forma finala a acestei legi si mai ales efectele ei, in conditiile in care activitatea celor doua banci pentru locuinte este blocata de doi ani iar o decizie finala in procesele dintre banci si Curtea de Conturi ar putea fi data abia spre finalul anului.