IFN-urile (Institutiile Financiare Nebancare) sunt blamate de unii pentru ca cer dobanzi foarte mari pentru un imprumut, comparativ cu un credit bancar. Si BNR s-a ridicat recent impotriva lor, adoptand un regulament a carui scop declarat este scaderea dobanzilor.

Numai ca restrictiile pe care BNR le-a impus IFN-urilor de la 1 octombrie, cerandu-le mai mult capital si inscrierea in Registrul Special, pentru a fi supravegheate la fel ca bancile, ar putea un efect contrar celui urmarit: dobanzile si comisioanele, mai exact costul total pe care clientii IFN-urilor il achita pentru un imprumut, ar putea sa creasca, in loc sa scada, din cauza faptului ca IFN-urile vor avea de suportat costuri mai mari impuse de BNR.

Concurenta este singura care ar putea duce la scaderea dobanzilor, spun reprezentantii IFN-urilor.

In acelasi timp, volumul acestor imprumuturi acordate de IFN-uri ar putea scadea din cauza restrictiilor BNR, astfel ca mai putini romani vor putea avea acces la un credit rapid si sigur, acordat in mod transparent si legal, fiind nevoiti sa apeleze la alte forme de creditare informale sau chiar ilegale, cum este camataria.

V-ati intrebat insa de ce exista totusi milioane de romani care apeleaza la un imprumut de la IFN-uri, in ciuda dobanzilor mari?

Iata explicatia lui Eduard Gongonie, noul director de marketing al Provident, care da exemplul unui client tipic, Maria, care a ramas recent fara servici, astfel ca are nevoie de cateva sute de lei pentru a cumpara niste lucuri pentru copil:

“Pentru ca nu este angajata, nu se poate imprumuta la banca, asa incat este nevoita sa prospecteze alte variante. Ar putea cere de la prieteni sau de la rude, ar putea merge la amanet, insa in ambele situatii obtinerea banilor este nesigura si cu probleme. De aceea, apelarea la un imprumut de la Provident, la recomandarea unei prietene, ramane cea mai buna alternativa pentru ea. Pentru ca stie de la inceput cat va plati, ca rata nu-i va creste, nu are nevoei de garantii, iar daca nu poate plati la timp, nu va trebui sa achite nimic in plus, penalitati de intarziere, ci va gasi o solutie de esalonare a datoriei pe o perioada ma indelungata. (Aici e bine de precizat ca daca Maria nu ajunge la o intelegere cu Provident pentru amanarea platii ratelor, iar intarzierea depaseste 30 de zile, poate fi raportata la Biroul de Credit, insa cu o notificare in prelabil, de minim 15 zile, conform legii.)

“Daca Maria isi achita insa fara probleme rata la imprumut, saptamanal sau lunar, ea va putea traversa din punct de vedere financiar perioada dificila, iar in momentul in care va reusi sa se reangajeze, va avea un istoric bun de plata in relatia cu Provident si va putea astfel sa obtina un credit mai mare de la banca sau chiar sa revina la Provident”, incheie reprezentantul Provident povestea clientei sale, Maria, una dintre cei un milion de romani care in ultimii 10 ani au obtinut de la Provident imprumuturi cu o valoare totala de 1 miliard de euro.

Multi dintre cei un milion de romani care au obtinut imprumuturi de la Provident locuiesc in sate indepartate din tara, unde agentii Provident raman singura solutie pentru a obtine un imprumut in cazuri de urgenta, adauga Vlad Sandru, directorul de comunicare al Provident.

Provident are in jur de 3.000 de agenti care se deplaseaza la domiciliul clientilor din toata tara, pentru a incheia contracte de imprumut si a le inmana banii de care au nevoie, dupa care revin saptamanal sau lunar pentru a incasa ratele. Este un model de acordare de credite original si cu mare traditie, inventat de compania-mama din Marea Britanie, International Personal Finance (IPF) in aceasta tara, in urma cu aproape o suta de ani. Grupul IPF este prezent in alte noua tari din Europa, unde are 2,4 milioane de clienti.

Numarul mare de angajati, de peste 3.000 de oameni, (Provident este cel mai mare angajator britanic din Romania) si infrastructura necesara acestora si derularii afacerii, presupun, pe de o parte, atat costuri, cat si investii si taxe achitate statului.

In privinta costurilor, acestea se reflecta in dobanzile aferente imprumuturilor acordate.

Reprezentantii Provident admit ca imprumuturile acordate de companie nu sunt ieftine, insa costul creditelor nu trebuie privit simplist, ci din doua unghiuri:

1. In primul rand, costul unui imprumut trebuie privit din perspectiva beneficiilor, explica Vlad Sandru. Ganditi-va ca putem deservi in cateva ore o solicitare de credit venita de la un client aflat intr-un sat izolat, ceea ce inseamna cheltuieli cu resursele umane si de infrastructura, care implica costuri mai mari.

2. In al doilea rand, costul unui imprumut mic pe perioade scurte nu este reflectat relevant de dobanda (DAE), ci de suma efectiva platita. “Valoarea medie a DAE pentru imprumuturile acordate de noi este 92%, care poate parea mare, dar daca vom compara acelasi imprumut acordat de noi, de exemplu 1.000 de lei pe 6 luni, cu un credit bancar de aceeasi valoare si pe aceeasi perioada, vom vedea ca DAE la creditul bancar este mult mai mare. Exista o falsa perceptie ca bancile au dobanzi mai mici, pentru ca acestea imprumuta sume mari pe perioade indelungate, caz in care DAE este mult mai mic decat la imprumuturile mici, pe termene scurte.

Sa vedem, concret, care este acum costul unui imprumut Provident, conform calculatorului de pe site-ul companiei (Provident.ro): pentru un imprumut de 500 de lei pe o perioada de 44 de saptamani (11 luni), DAE (Dobanda Anuala Efectiva, care arata costul total al unui credit, adica atat dobanda nominala cat si comisioanele) este 327%, rata saptamana este 26 de lei iar suma totala de plata, care include suma imprumutata plus dobanzile si comisioanele, 1.165 de lei.

Provident: e imposibil sa acorzi imprumuturi cu dobanzile impuse de BNR

Ce se va intampla cu aceste dobanzi dupa restrictiile impuse de BNR? i-am intrebat pe reprezentantii Provident.

“Tinand cont de infrastructura pe care o asiguram, este imposibil sa oferim credite pe termen scurt in conditii viabile, conform criteriilor impuse de BNR”, spune Vlad Sandru.

Restrictiile impuse de BNR par destul de drastice: cresterea de 10 ori a capitalului pe care un IFN trebuie sa-l detina in cazul in care acorda credite cu DAE peste plafoanele stabilite de BNR: 200% pe temen de maxim 15 zile, 100% pe perioade intre 16 si 90 de zile sau 32,5% pe termen de peste 90 de zile sa dispuna de capital de 10 ori mai mare decat in prezent.

De asemenea, IFN-urile care acorda credite cu dobanzi peste plafoanele stabilite in Regulamentul BNR vor fi trecute din Registrul General al IFN-urilor, unde se afla acum majoritatea acestora, fiind doar monitorizate, in Registrul Special, unde BNR le va si supraveghea, cum procedeaza si cu bancile.

“Nu cred ca industria noastra si cei care deservesc clientii nostri sa poata cobori sub pragurile impuse de BNR”, adauga oficialul Provident. “Nu cred ca toata lumea va scadea dobanzile sub pragurile impuse de BNR, pentru ca e imposibil sa dai astfel de imprumuturi cu dobanzile sub pragurile impuse si totusi sa faci profit”.

Astfel ca este posibil ca unele IFN-uri sa majoreze dobanzile, pentru a-si acoperi costurile de capital suplimentar impus de BNR. “O posibila reactie, cand impui IFN-ului sa vina cu capital social mai mare si nu poate ajunge la pragul de dobanda reglementat, astfel ca trebuie sa vina cu mai multi bani de acasa, poate sa fie cresterea dobanzii”, spune Vlad Sandru.

El spune ca o solutie pentru reducerea DAE ar putea fi majorarea perioadei de rambursare a creditelor, de exemplu de la 6 luni pana la 5 ani, maximul posibil, insa in acest caz, desi dobanda va fi mai mica, costul total pe care-l va achita clientul va creste, intrucat va plati o dobanda mai mica pe o perioada mai mare, in loc de o dobanda mai mare pe o perioada mai mica.

Insa exista o nevoie de imprumuturi de valori mici pe termene scurte, astfel ca rambursarea pe termene mai lungi ar putea fi respinsa de clienti.

Brese si tertipuri pentru evitarea restrictiilor BNR

Pe de alta parte, unele IFN-uri ar putea gasi brese si tertipuri pentru aplicarea unor costuri netransparente, pentru evitarea Regulamentului BNR, astfel ca ANPC ar putea avea mai mult de lucru in urmatoarea perioada.

O opinie asemanatoare o are si Ionut Stan, presedintele Patronatului Creditului IFN. (vezi aici detalii)

Vlad Sandru subliniaza insa ca, dupa cum s-a observat in alte tari unde este prezent Provident, dobanzile si marja de profitabilitate pot scadea doar atunci cand creste competitia. Aceasta este insa afectata de reglementari, cum sunt cele impuse de BNR.

Provident se pregateste ca de la inceputul anului viitor sa intre in Registrul Special al IFN-urilor, conform noului Regulament al BNR, astfel ca isi revizuieste toate procesele interne, pentru a respecta cerintele impuse, in vederea evitarii consecintelor negative.

In acelasi timp, Provident pregateste lansarea de noi produse conexe, cum ar fi carduri si asigurari.

Studiu: IFN-urile au o contributie importanta in economie

Infrastructura si numarul ridicat de angajati pe care-i are Provident in Romania inseamna insa nu doar imprumuturi cu dobanzi mai mari, dar totusi necesare pentru multi oameni, ci si o contributie importanta la cresterea economica, prin investitiile realizate de companie, crearea de locuri de munca, taxele achitate la stat, sustinerea unor proiecte sociale sau de educatie financiara.

Un studiu Novotel comandat de Provident arata ca 7 din 10 romani considera ca prezenta in Romania a companiilor multinationale, precum Provident, contribuie semnificativ la dezvoltarea economiei locale. Cum? Prin crearea de locuri de munca, transfer de tehnologie si hnow-how, imbunatatirea standardului de viata, infuzie de capital in economie, plata de taxe la bugetul de stat, investitiile realizate in tara.

In cazul Provident, amprenta economica a acesteia, realizata de compania de consultanta Civitta, arata astfel: impactul total in economia Romaniei al Provident din 2006, cand a venit in Romania, pana in 2016, se ridica la 4,7 miliarde de euro.

Impactul direct (cheltuielile efective realizate de Provident in Romania) se cifreaza la 270 milioane euro, din care 128 milioane euro in plata salariilor, comisioanelor, tichetelor de masa si altor cheltuieli cu angajatii si agentii, restul sumelor fiind distribuite bugetului de stat (87 milioane euro), creditorilor (28 milioane euro) si cel mai putin, 27 milioane euro, au fost sumele de care a beneficiat compania, sub forma dividendelor, profitului reinvestit si amortizarea investitiei.

Cu toate acestea, sondajul Provident a scos la iveala un aspect ingrijorator pentru perceptia romanilor cu privire la multinationale: 50% dintre romani cred ca firmele multinationale exporta profitul, prejudiciind bugetul national, o opinie care ar putea avea legatura cu recentul curent nationalist populist al politicienilor, care critica tot mai mult firmele straine.

Totusi, studiul releva ca 7 din 10 romani cred ca prezenta companiilor multinationale pe teritoriul Romaniei este importanta si se traduce prin infuzie de capital in economie, imbunatatirea standardului de viata si crearea de locuri de munca. (vezi aici studiul)