Guvernul anunta ca Legea 151/2015 privind insolventa persoanelor fizice (falimentul personal) se va aplica din 1 august 2017, la un an si jumatate de la intrarea in vigoare, dupa mai multe amanari cauzate de lipsa legislatiei adiacente (normele de aplicare) si de infiintarea institutiilor care sa o aplice (comisiile de insolventa).

Guvernul spune ca a adoptat ieri normele e aplicare ale legii, insa nu mentioneaza nimic cu privire la functionarea comisiilor de insolventa, care sunt in responsabilitatea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului (ANPC).

ANPC a precizat, pentru Bancherul.ro, ca “actul normativ pentru crearea aparatului tehnic necesar asigurarii suportului derularii procedurilor se afla in circuitul interministerial de avizare”.

Asadar, cu mai putin de doua luni inainte de aplicarea legii, inca nu exista nici macar legislatia prin care vor functiona comisiile de insolventa, ceea ce inseamna ca va mai dura ceva timp pana cand acestea vor fi constitutite si vor deveni functionale, probabil dupa 1 august.

Potrivit legii, o persoana fizica poate sa-si ceara insolventa daca are o intarziere de peste 90 de zile la plata datoriilor catre banci sau alti creditori, iar datoriile scadente au o valoare de cel putin 15 salarii mine pe economie, adica 21.750 de lei (4.700 de euro).

Ceea ce inseamna ca, de exemplu, pot sa-si ceara insolventa (falimentul personal) cei care au credite cu valori de rambursat mai mari de 4.700 de euro si au ajuns in faza de a fi executati silit de catre banca sau alt creditor, ceea ce inseamna ca intreaga datorie devine scandenta, adica trebuie platita integral.

Toate masurile de executare silita a datornicului se suspenda dupa ce acesta intra in faliment personal, mai exact din momentul in care se aproba planul de rambursare a datoriilor, pe o perioada de maxim 5 ani.

Legea prevede doua proceduri de derulare a falimentului personal: printr-un plan de rambursare a datoriilor, pe o perioada de cel mult 5 ani, sau prin lichidarea activelor datornicului, daca planul de rambursarea a datoriilor nu poate fi indeplinit, sau la cererea expresa a datornicului, cand sitatia financiara a acestuia este iremediabil compromisa.

Plata datoriilor pe baza unui plan de rambursare a acestora pe o perioada de maxim 5 ani, ce poate fi prelungita cu cel mult un an, s-ar putea dovedi inaplicabila in cazul clientilor bancilor care au credite imobiliare, pe perioade de 25-30 de ani.

Daca o persoana nu-si poate plati ratele la un credit pe 25 de ani, cum si-ar putea achita intreaga datorie intr-un termen de 5 ani? Practic imposibil, cu exceptia situatiei in care devine bogat peste noapte.

Legea prevede ca la finalul celor cinci ani de rambursate a datoriilor, valoarea datoriilor platite (cota de acoperire) trebuie sa fie mai mare decat valoarea ce se poate obtine prin lichidarea activelor sau bunurilor datornicului, adica prin vanzarea locuintei, in cazul unui credit ipotecar. Ceea ce este imposibil, in cazul unei persoane care nu-si poate achita ratele la un credit pe 25 de ani.

Legea falimentului personal mai prevede ca in cazul in care cota de acoperire a datoriilor a fost realizata, restul datoriilor se sterg (eliberarea datoriilor reziduale).

In concluzie, legea falimentului personal ar putea fi eficienta doar in cazul celor care au datorii negaranate, precum credite de consum, de valori mai mari decat acel prag de 4.700 de euro.

Comunicatul Guvernului din 9 iunie 2017:

Planul de rambursare a datoriilor în cazul insolvenței persoanelor fizice va ține cont de nivelul de trai rezonabil și de nevoile de locuit ale debitorului

Guvernul a aprobat astăzi, printr-o Hotărâre, Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice, prin care sunt stabilite modalitatea de desfășurare a ședințelor de conciliere, modul de comunicare cu debitorul și creditorii, tipurile de onorarii pentru administratorul procedurii și lichidator, precum și cuantumul minim și maxim al acestor onorarii.

Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice va intra în aplicare începând cu 1 august 2017.

Deschiderea procedurii de insolvență se va face pe baza unei cereri pe care debitorul persoană fizică o poate depune personal sau prin poștă, cu confirmare de primire sau pe e-mail cu semnătură electronică certificată, la comisia de insolvență la nivel teritorial din județul în care își are domiciliul sau reședința de cel puțin 6 luni. În termen de 5 zile de la data primirii cererii, va avea loc o ședință de ascultare a debitorului. Dacă debitorul este persoană cu handicap auditiv sau surdocecitate, ascultarea va avea loc cu asigurarea unui interpret în limbaj mimicogestual.

Administratorul procedurii verifică creanțele, în baza informațiilor transmise atât de creditori, cât și de debitori. Creanțele exprimate sau consolidate în valută vor fi înregistrate într-un tabel preliminar la valoarea lor în lei, la cursul Băncii Naționale la data deschiderii procedurii insolvenței, exceptând cazurile în care legislația specială cuprinde prevederi diferite.

Planul de rambursare prezentat de administratorul procedurii de insolvență trebuie să fie fezabil și să țină cont de perspectivele reale de redresare și circumstanțele aplicabile debitorului. În acest sens, normele metodologice aprobate de Guvern detaliază reperele la care comisia de insolvență la nivel central se va raporta pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil și pentru evaluarea nevoilor de locuit ale debitorilor și familiilor acestora, în situația insolvenței persoanelor fizice. Astfel, se va ține cont de:

- valoarea coșului minim lunar de consum, stabilit în baza informațiilor primite de la Institutul Național de Statistică și/sau Institutul pentru Calitatea Vieții;

- particularități de ordin financiar, structura pieței forței de muncă;

- valoarea minimă a cheltuielilor profesionale și/sau de școlarizare;

- prețul utilităților, al alimentelor și al produselor de bază;
componența și structura familiei debitorului, ținând cont și de persoanele aflate în întreținerea debitorului și a celor cu care conviețuiesc;

- existența unor situații speciale de sănătate, integritate fizică, dizabilități în cazul debitorului ori al persoanelor aflate în întreținere sau cu care conviețuiesc;

- cheltuielile minime legate de funcționarea și întreținerea unui vehicul indispensabil;

- cheltuielile minime necesare pentru creșterea, îngrijirea și educarea copilului aflat în întreținerea debitorului, raportat la vârsta copilului;

- exigențele minimale ale unei locuințe convenabile pentru debitor și persoanele aflate în întreținerea sa sau cu care conviețuiește.

Planul de rambursare astfel elaborat este transmis comisiei de insolvență de către administratorul procedurii, pentru a fi evaluată fezabilitatea lui, în termen de 15 zile.

Actul normativ stabilește, totodată, că ședințele de conciliere între creditor și debitor trebuie să servească exclusiv intereselor legitime ale părților și că niciuna dintre părți nu poate impune celeilalte părți o soluție.