Curtea Constitutionala a publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 35 din 12.01.2017, decizia nr.639 din 27 octombrie 2016 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art.8 alin. (5), art.10 si art.11 din Legea nr.77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite. (vezi decizia in fotografia alaturata)

Este vorba de unul dintre dosarele privind legea darii in plata judecate anul trecut de Curtea Constitutionala, in care un client al Raiffeisen Bank a cerut Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti sa i se anuleze datoria ramasa fata de banca, dupa ce a fost executat silit iar imobilul cumparat cu banii din credit a fost vandut la licitatie.

Curtea Constitutionala a constatat insa ca legea darii in plata nu se poate aplica in astfel de cazuri, in care imobilul a fost deja vandut in cadrul executarii silite, intrucat legea conditioneaza stingerea tuturor datoriilor consumatorilor de transmiterea voluntara a dreptului de proprietate a locuintei catre banca, printr-o notificare.

Iata cum isi motiveaza Curtea Constitutionala decizia:

“Legea darii in plata conditioneaza stingerea tuturor datoriilor consumatorilor de transmiterea voluntara a dreptului de proprietate asupra bunului ipotecat din patrimoniul consumatorilor in cel al profesionistilor.

Acest efect rezulta nu doar in insasi denumirea Legii nr.77/2016 – Legea privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite – ci si din art.3 al acesteia, potrivit caruia “[...] consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorate din contractele de credit cu tot cu accesorii, fara costuri suplimentare, prin darea in plata a imobilului ipotecat in favoarea creditorului, daca in termenul prevazut la art.5 alin. (3) partile contractului de credit nu ajung la un alt acord”.

Concluzia Curtii Constitutionale este atat de logica si simpla (fiind, confirmata, de altfel, si de catre Judecatoria Sectorului 4) incat ne intrebam cum de nu a fost sesizata si de catre avocatii Raiffeisen Bank, acestia contestand doar elementele de principiu ale legii, precum caracterul retroactiv sau afectarea dreptului de proprietate.

Art. 8 alin. (5) al Legii privind darea in plata spune urmatoarele:

“Dreptul de a cere instantei sa constate stingerea datoriilor izvorate din contractele de credit apartine si consumatorului care a fost supus unei executari silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creantei, de stadiul in care se afla ori de forma executarii silite care se continua contra debitorului.”

Articolul este evident in contradictie cu art.3 al legii, citat mai sus de Curtea Constitutionala, care prevede ca stingerea datoriilor se poate face doar prin darea in plata a locuintei. 

Acum, in lumina deciziei Curtii Constitutionale, este clar ca art.3 al Legii nr.77/2016, pentru a se putea aplica si celor executati silit, ar fi trebuit sa sune astfel:

“Consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorate din contractele de credit cu tot cu accesorii, fara costuri suplimentare, atat prin darea in plata a imobilului ipotecat in favoarea creditorului, cat si in cazul in care imobilul a fost vandut in cadrul executarii silite, daca in termenul prevazut la art.5 alin. (3) partile contractului de credit nu ajung la un alt acord”.

Problemele de tehnica legislativa au fost semnalate si de catre Presedintie, atunci cand a decis retrimiterea la Parlament a legii redactate de avocatul Gheorghe Piperea.

Judecatoria Sectorului 4 a explicat de ce legea se poate aplica retroactiv si nu afecteaza dreptul de proprietate al bancilor

Interesante sunt si opiniile Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti, citate in decizia Curtii Constitutionale, cu privire la restul exceptiilor inaintate de Raiffeisen Bank, pe care judecatorii le considera neintemiate, invocand chiar jurisprudenta Curtii.

“Se arata (de catre judecatori) ca nu sunt incalcate exigentele privind previzibilitatea si accesibilitatea legii, cata vreme consumatorii si institutiile de credit pot prevedea in mod rezonabil ce conditii trebuie sa indeplineasca si in ce situatii este aplicabil actul normativ.

Se mai arata ca restrangerea exercitiului dreptului de proprietate al institutiilor de credit este proportionala prin raportare la scopul urmarit, respectiv ocrotirea intereselor consumatorilor care se afla in situatia de exceptie de a nu mai putea onora obligatiile contractuale, tinand cont de faptul ca institutia de credit dobandeste proprietatea asupra imobilului in contul creditului acordat.

In sfarsit, instanta apreciaza ca dispozitiile legale criticate nu retroactiveaza intrucat nu intervin asupra efectelor trecute ale situatiilor juridice nascute inainte de intrarea acestora in vigoare si pentru ca reglementeaza exclusiv efectele viitoare ale unor asemenea situatii.”

Asadar, Judecatoria Sectorului 4 a fost de aceeasi opinie cu Curtea Constitutionala si in privinta elementelor principale din legea darii in plata contestate de catre banci, pentru ca, dupa cum am aflat deja, Curtea a decis ca legea se poate aplica si creditelor acordate inainte de adoptarea legii (retroactiv), dar cu o conditie, aceea ca o instanta de judecata sa constate principiul impreviziunii din Codul Civil.

"Prevederile art.11 din legea darii in plata (in care se spune ca legea se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât şi contractelor încheiate după această dată) sunt constituționale numai în măsura în care instanța judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii", a confirmat oficial Curtea Constitutionala informatiile publicate anterior de Bancherul.ro. (vezi aici detalii)

Ramane de vazut, din urmatoarele decizii ale Curtii Constitutionale, care sunt elementele pe care judecatorii le vor lua in considerare atunci cand vor avea de constatat existenta impreviziunii in contractele de credit.