BNR face cateva precizari, la solicitarea Bancherul.ro, cu privire la prevederile proiectului de Regulament pentru modificarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit:

"Proiectul de regulament supus dezbaterii publice începând cu 12 iulie 2016 nu reprezintă o nouă transpunere a unei legislații europene, nu introduce noi cerințe pentru instituțiile de credit și nu le modifică nivelul celor existente. Proiectul în discuție este destinat să aducă unele clarificări de ordin tehnic privind aplicarea amortizoarelor de capital.

Astfel, rolul proiectului de regulament BNR este acela de a modifica anumite prevederi ale Regulamentului BNR nr. 5/2013 referitoare la amortizoarele de capital în scopul clarificării interacțiunii dintre capitalul necesar a fi menținut pentru respectarea cerințelor specifice amortizoarelor de capital și capitalul necesar pentru respectarea altor cerințe de capital care pot fi impuse de autoritatea competentă fiecărei instituții de credit, în vederea acoperirii riscurilor specifice profilului de risc al fiecăreia, în conformitate cu prevederile incluse în pachetul legislativ CRD IV și transpuse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006.

Având în vedere că aceste cerințe vizează acoperirea unor riscuri distincte de cele a căror acoperire este urmărită din aplicarea amortizoarelor de capital, pentru a asigura eficiența acestor instrumente macroprudențiale este necesar ca pentru acoperirea lor instituțiile de credit să mențină fonduri proprii distincte.

Modificările preconizate clarifică faptul că instituțiile de credit trebuie să dispună de fonduri proprii destinate menținerii amortizoarelor de capital în plus față de cele menținute pentru acoperirea altor cerințe de capital.

Aspecte cu caracter general

Începând cu 1 ianuarie 2014, pachetul legislativ european CRD IV, compus din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții (“CRD”) și Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții (“CRR”), a introdus posibilitatea ca, în scopul întăririi stabilității financiare, autoritățile naționale competente să impună instituțiilor de credit cerințe privind constituirea și menținerea unor amortizoare de capital.

Amortizoarele de capital fac parte din categoria instrumentelor macroprudențiale și reprezintă o cerință de capital suplimentară cerințelor minime de fonduri proprii, care trebuie îndeplinită întotdeauna din fonduri proprii de nivel 1 de bază (fonduri proprii de cea mai bună calitate).

Amortizoarele de capital sunt parte din legislația europeană care tratează riscurile macroprudențiale. Criza financiară și economică internațională a relevat că riscurile macroprudențiale au fost insuficient luate în considerare de către autoritățile de supraveghere. În consecință, au fost necesare măsuri de răspuns, în rândul cărora se includ și cerințele privind amortizoarele de capital.

Pachetul CRD IV prevede următoarele amortizoare de capital:

- amortizorul de conservare a capitalului – vizează creșterea rezistenței băncilor la nivel individual;

- amortizorul anticiclic de capital – este destinat limitării creșterii excesive a creditelor în cadrul sistemului bancar;

- amortizorul specific instituțiilor globale de importanță sistemică (amortizor G-SII) și cel specific altor instituții de importanță sistemică (amortizor O-SII) – au rolul de a compensa riscul mai ridicat pe care îl reprezintă instituțiile globale și naționale de importanță sistemică pentru sistemul financiar și potențialul impact al eșecului acestora asupra fondurilor publice și, respectiv, a contribuabililor;

- amortizorul de capital pentru riscul sistemic – are rolul de a preveni și atenua riscurile sistemice sau macroprudențiale neciclice pe termen lung, în cazul în care există un risc de perturbare a sistemului financiar care poate să genereze consecințe negative semnificative pentru sistemul financiar și economia reală.

Introducerea prevederilor privind amortizoarele de capital mai sus menționate în legislația din România s-a realizat prin transpunerea prevederilor din CRD IV în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului și mai ales în Regulamentul BNR nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit, noile reglementări intrând în vigoare de la 1 ianuarie 2014.

Autoritățile de supraveghere sectoriale (Banca Națională a României și Autoritatea de Supraveghere Financiară) implementează amortizoarele de capital în urma primirii din partea Comitetului Naţional pentru Stabilitate Financiară (CNSF) a unor recomandări în acest sens.

În acord cu recomandările CNSF, implementate prin ordin al Guvernatorului Băncii Naționale a României, care este publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în prezent instituțiile de credit trebuie să respecte următoarele cerințe privind amortizoarele de capital:

a) amortizorul de conservare a capitalului are o valoare de 0,625% din valoarea totală a expunerii la risc (Ordinul BNR nr. 12/2015, publicat în M.Of. nr. 980 din 30.12.2015); potrivit recomandării CNSF, nivelul acestuia urmează să fie majorat în următorii ani până la 2,5% din valoarea totală a expunerii la risc, în acord cu prevederile CRD IV;

b) amortizorul anticiclic de capital are o valoare de 0% din valoarea totală a expunerii la risc (Ordinul BNR nr. 12/2015, publicat în M.Of. nr. 980 din 30.12.2015);

c) amortizorul O-SII se aplică doar instituțiilor de credit autorizate în România şi identificate de Banca Națională a României ca fiind alte instituţii de importanţă sistemică (O-SII) și are o valoare de 1% din valoarea totală a expunerii la risc (Ordinul BNR nr. 11/2015, publicat în M.Of. nr. 980 din 30.12.2015).

Introducerea acestor instrumente macroprudențiale a fost decisă în urma efectuării unor analize bazate pe considerente macroeconomice, având drept scop întărirea stabilității financiare în România.

Totodată, precizăm că implementarea noilor cerințe de capital, conform reglementărilor CRD IV, nu a fost de natură să afecteze reluarea sustenabilă a creditării sectorului real, în condițiile în care băncile dispun de rezerve voluntare de capital, măsura adoptată de BNR fiind de natură a consolida câștigurile pe partea de stabilitate financiară care caracterizează sistemul bancar românesc.

(vezi aici proiectul)