Momentul Tismana, când România a reușit să salveze tezaurul, ar putea să ne lecuiască de delăsare, iar prejudecata că la noi nu se poate va fi cel puțin pusă sub semnul întrebării, a declarat, marți, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, la simpozionul 'Odiseea aurului BNR. Tismana 1944 - 1947', organizat cu ocazia deschiderii oficiale a Muzeului Tezaurului BNR de la Mănăstirea Tismana, potrivit Agerpres.

'Inaugurarea acestui muzeu special de la Mănăstirea Tismana, care se adaugă patrimoniului Băncii Naționale, este un eveniment menit să construiască un moment important din istoria neamului românesc. Totul a însemnat salvarea a 190,3 tone de aur românesc și, totodată, a 2,7 tone de aur polonez, rămase în țară și încredințate aproape fără niciun document, pe încredere, Băncii Naționale a României. Despre importanța acestui muzeu am mai vorbit acum câțiva ani, în 2013, pe 22 august. De atunci și până astăzi, cercetătorii noștri de la Banca Națională și-au continuat căutările, au studiat documente din arhiva BNR și suntem azi în măsură să vă prezentăm date noi, care ne ajută să reconstituim un traseu credibil al evenimentelor (...) Momentul Tismana ar putea să ne lecuiască de delăsare. O lecție conjugată din care se poate trage o concluzie simplă: uite că se poate și în momente dificile. Se poate cu instituții puternice și credibile, care pot să conlucreze. Prejudecata că la noi nu se poate va fi cel puțin pusă sub semnul întrebării. Cred că efortul pentru a deschide acest muzeu își va arăta toate meritele', a spus Isărescu.

Potrivit guvernatorului BNR, în decursul ultimilor 50 de ani nu s-a vorbit aproape deloc despre evenimentele din perioada 1944 — 1947, iar la ora actuală munca cercetătorilor continuă.

'Operațiunea (de ascundere a aurului — n. r.) a fost strict secretă, iar reconstituirea nu a fost ușoară. După mai bine de 50 de ani, când aproape că nu s-a vorbit mai deloc despre evenimentele de atunci, dintre 1944 — 1947, de la Tismana, putem spune că azi avem o datorie de onoare. Cercetarea subiectului nu este încheiată, iar munca în arhiva și în afara arhivelor BNR va continua și materialul documentar va fi îmbunătățit. Noi dispunem acum de un material documentar. Firul istoriei a început să depene la finele anului 1943. În acel moment, BNR avea mai multe valori materiale de apărat: colecția impresionantă de pictură, arhiva și alte lucruri importante. Urgența a fost salvarea tezaurului de aur. Sunt păstrate documente și unele declarații care, prin ricoșeu, ne-au adus la datele de azi. Nu este ușor să recompui cadrul și datele unei operațiuni strict secrete. Ea a primit atunci numele de 'Operațiunea Neptun'. În cele din urmă, Banca Națională a reușit să aducă instituțiile importante la un numitor comun, iar aurul nu a devenit captură de război. Și atunci, și acum, băncile centrale din întreaga lume păstrează rezerva metalică pentru a o putea utiliza', a subliniat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a susținut, de asemenea, că atitudinea românilor de a salva aurul a făcut ca tezaurul să nu devină pradă de război pentru ruși.

'Operațiunea secretă Neptun s-a încheiat cu succes, a revenit la București, dar, din păcate, a rămas acolo doar câțiva ani. Dacă armata sovietică, intrând în București pe 23 august, captura aurul, până la încheierea armistițiului din 1944 putea fi considerat pradă de război. De ce nu au forțat rușii lucrurile atunci? Un prim răspuns ar fi acela că gestul românilor de a pune la adăpost aurul a dat dovadă că aveau capacitatea de a riposta. Un alt răspuns ar fi legat de comportamentul lui Stalin care considera țările din estul Europei va fiind aliate. Inaugurând Muzeul Tezaurului de la Tismana, oferim generațiilor viitoare o pagină de istorie a unei operațiuni riscante', a menționat oficialul BNR.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, alături de Mitropolitul Olteniei, Irineu, a participat, marți, la inaugurarea Muzeului Tezaurului BNR de la Mănăstirea Tismana, o investiție de aproape două milioane de lei, demarată cu mai bine de trei ani în urmă.

Lucrările propriu-zise au început în luna octombrie a anului 2013, însă au fost întârziate cu doi ani din cauza problemelor cauzate de infiltrațiile cu apă, provenite de la pârâul care curgea la intrarea în mănăstirea Tismana. Ca atare, ulterior, s-a luat decizia de a devia cursul apei, iar lucrările derulate în acest sens au fost destul de complicate.

Muzeul este dotat cu obiecte specifice din perioada 1944 — 1947. Peștera de lângă Mănăstirea Tismana a adăpostit, în acea perioadă, peste 200 de tone de aur, tezaurul fiind ascuns de teamă ca piesele de o valoare inestimabilă să nu ajungă în posesia rușilor.

În data de 25 ianuarie 2007, conducerea BNR ia decizia de a amenaja în peștera de la Mănăstirea Tismana a unui Muzeu al Tezaurului Băncii Naționale a României. Inițiativa Băncii Naționale a avut susținerea părintelui Irineu Ion Popa, Arhiepiscop al Craiovei și Mitropolit al Olteniei, precum și a sfântului așezământ monahal de la Tismana, stărețit de monahia Antonia Popescu.

Prin intermediul unei Convenții civile parafată în anul 2009, Mitropolia Olteniei a pus la dispoziția BNR, în mod gratuit, terenul aferent construirii accesului în peșteră și peștera propriu-zisă.

În vara anului 2012, prin licitație publică, a fost selectată firma constructoare — 'Impex Lumy Nico'—, iar în august 2013, Primăria orașului Tismana a eliberat autorizația de construire. Ordinul de începere de lucrărilor a fost semnat pe 20 august 2012.

În august 2013, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a participat la depunerea actului de fundație a Muzeului Tezaurului de la Tismana, evenimentul marcând la acea vreme încheierea lucrărilor de infrastructură și de amenajare a peșterii, respectiv demararea procesului de amenajare a amplasamentului.

Proiectul, inițiat de banca centrală în anul 2007, pune în lumină acțiunea cunoscută sub numele de "Operațiunea Neptun" sau "Tismana", desfășurată în anul 1944. Atunci, Banca Națională, în colaborare cu Guvernul, Armata, CFR și Mitropolia Olteniei, a organizat adăpostirea, în secret, a celor 242 de tone de aur din tezaurul BNR, împreună cu trei tone de aur din tezaurul Poloniei, aflat în tranzit prin România. Întreaga cantitate de aur a fost păstrată până în 1947 în peștera din apropierea Mănăstirii Tismana.