Legea Piperea privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, singura de acest fel din Europa, a fost promulgata astazi de catre presedintele Romaniei, Klaus Iohannis si publicata in Monitorul Oficial, urmand a intra in vigoare dupa 15 zile, adica din 13 mai.
Presedintele a declarat ca a decis sa promulge legea scrisa de avocatul Gheorghe Piperea si promovata de parlamentarii PNL, pentru ca "acum este in regula", cu toate ca Asociatia Romana a Bancilor (ARB) i-ar trimis o scrisoare in care-i recomanda sa o atace la Curtea Constitutionala. (vezi aici detalii)
Totusi, Iohannis a avut o contributie importanta la modificarea legii privind darea in plata, dupa ce a retrimis prima forma spre reexaminare la Parlament, ulterior aceasta suferind cateva modificari importante, precum excluderea progamului Prima Casa si includerea unor conditii pentru beneficiarii legii: creditul trebuie sa fie de maxim 250.000 de euro iar imobilul dat in plata sa aiba ca destinatie o locuinta.
Bancherii nu sunt de acord insa cu forma finala a legii, ei considerand ca aceasta incalca normele europene si cele romanesti, in principal prin faptul ca se aplica retroactiv, adica si creditelor in derulare, nu doar celor acordate dupa intrarea in vigoare a legii.
De altfel, bancherii au avertizat ca daca institutiile abilitate nu vor contesta legea la Curtea Constitutionala, o vor face bancile, prin intermediul instantelor de judecata.
Pe de alta parte, bancherii, dar si BNR, au avertizat ca legea incalca principiile de baza ale functionarii bancilor, precum si cele contractuale.
De asemenea, bancherii si BNR au declarat ca legea va afecta activitatea de acordare a creditelor ipotecare standard, intrucat bancile vor solicita un avans mai mare pentru un obtinerea unui nou credit, precum si dobanzi mai mari, pentru a-si acoperi riscurile mai ridicate introduse de noua lege.
De altfel, legea a fost obiectul unor critici aspre din partea tuturor autoritatilor europene si internationale, precum Banca Centrala Europeana, FMI sau Comisia Europeana, dar si cele interne, printre care Consiliul Superior al Magistraturii.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a explicat de ce legea privind darea in plata are doua probleme de fond: retroactivitatea si schimbarea obiectului prestatiei unui contract, fara vointa partilor. (vezi aici detalii)
Ultima si poate cel mai sever avertisment a venit de la comisarii europeni Hill si Mosovici, intr-o scrisoare adresata ministrului Finantelor, Anca Dragu. Reprezentantii Comisiei Europene au declarat ulterior, pentru Bancherul.ro: "Daca legea privind darea in plata va fi aplicata (dupa promulgarea de catre Presedintele Romaniei), Comisia Europeana o va analiza mai atent si va decide care este cea mai potrivita masura ce trebuie luata in vederea rezolvarii problemelor ridicate, inclusiv initierea procedurii de infringement". (vezi aici detalii)
Care sunt obiectiile bancilor
Dupa promulgarea legii de catre presedinte, Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR) a publicat urmatoarea declaratie:
“Promulgarea de legi este unul din prerogativele Presedintelui Romaniei. Cu toate acestea, CPBR isi exprima dezamagirea pentru faptul ca Presedintele Romaniei nu solicitat verificarea constitutionalitatii acestei legi la Curtea Constitutionala a Romaniei, CPBR mentinandu-si opinia ca legea contine elemente de neconstitutionalitate.
Consideram ca promulgarea legii in aceasta forma este regretabila cu atat mai mult cu cat inclusiv autoritati internationale relevante, precum Comisia Europeana, Banca Centrala Europeana si Fondul Monetar International si-au exprimat public rezerve extrem de serioase asupra acestei legi si a consecintelor pe care le produce, inclusiv prin lipsa de predictibilitate privind mediul de afaceri si a climatului investitional din Romania.
In acest sens, consideram ca forma Legii adoptata de Parlamentul Romaniei si promulgata de Presedintie urmare a parcurgerii procedurii de reexaminare, nu este de natura a inlatura ingrijorarile exprimate de Comisia Europeana in „Raportul de tara al Romaniei pentru 2016, respectiv:
- Legea este de natura a afecta disciplina de plata si activitatea de creditare;
- Legea introduce modificari semnificative ale cadrului juridic aplicabil contractelor de credit, contravenind cadrului juridic existent la nivel national si international (e.g. Legea introduce un drept general al debitorilor de a se descarca de datoria rezultata dintr-un contract de credit prin transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat catre creditori, in locul rambursarii creditului, fara a fi nevoie de consimtamantul creditorului);
- aplicabilitatea retroactiva a dispozitiilor Legii ridica motive serioase de ingrijorare privind securitatea juridica, principiului increderii legitime si stabilitatea sectorului financiar;
- Legea este aplicabila debitorilor ce se incadreaza in niste criterii ce nu au legatura cu situatia lor financiara si cu capacitatea de a-si achita in continuare datoriile, ceea ce este susceptibil sa sporeasca hazardul moral in sectorul bancar si sa slabeasca disciplina in domeniul creditarii;
- investitorii straini ar putea considera ca acest act legislativ este o sursa de insecuritate juridica si si-ar putea modifica strategia de investitii in ceea ce priveste Romania;
- legea ar putea avea un impact negativ asupra profitabilitatii si capitalizarii bancilor.
Printre elementele de neconstitutionalitate pe care consideram ca legea le prezinta in continuare mentionam incalcarea de principii cum ca cel al previzibilitatii si accesibilitatii normei legale, al securitatii juridice, al neretroactivitatii legii civile (prin aplicarea Legii la creditele in vigoare), al respectarii dreptului de proprietate, liberatatii economice, etc.
Nu mai putin important, odata cu intrarea in vigoare a acestei legi, raman de clarificat o serie de probleme de aplicare derivate din textul lacunar al acesteia. Printre acestea mentionam aspecte fiscale/contabile, precum regimul de impozitare al debitorilor care vor da imobilele in plata, mecanismul de provizionare din punct de vedere fiscal pentru portofoliul de credite ipotecare al bancilor, tratamentul specific din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata pentru anumite imobile si altele asemenea, pentru care nu exista prevederi specifice.
Comunitatea bancara din Romania a efectuat demersuri repetate fata de Parlamentul Romaniei pentru stabilirea unui grup de lucru la nivel de experti in care toate partile afectate de/implicate in aplicarea acestei Legi sa discute si sa identifice cea mai buna solutie care sa atinga scopul declarat al ei (ex. ajutorarea debitorilor aflati in situatie de dificultate financiara, cum se afirma in insasi Expunerea de Motive a legii) insa cu respectarea cadrului legislativ existent (intern si international).
Propunerile comunitatii bancare s-au referit inclusiv la necesitatea limitarii cadrului de aplicare la persoane aflate in dificultate financiara severa, care necesita protectie sociala si nu dispun de alte bunuri imobile (terenuri, case de vacanta etc.) in afara de locuinta familiei. In acest sens, comunitatea bancara a transmis Parlamentui Romaniei o serie de amendamente tocmai pentru a contribui la rezolvarea situatiilor mentionate mai sus si a respecta cadrul legislativ existent. Cu toate aceste, niciuna dintre propunerile comunitatii bancare, astfel cum le-am mentionat mai sus, nu au fost luate in considerare de catre Parlamentul Romaniei.”
Forma finala a legii privind darea in plata, principalele prevederi ale acesteia si modul in care se aplica
