În cazul adoptării euro în statele din Europa Centrală și de Est (CEE), care nu sunt încă membre ale zonei euro, principalele beneficiare vor fi Croația (rating "BB" cu perspectivă negativă) și Bulgaria (rating "BBB minus" cu perspectivă stabilă), în timp ce România (rating "BBB minus" cu perspectivă stabilă) și Ungaria (rating "BB plus" cu perspectivă pozitivă) sunt într-o situație intermediară, iar Cehia (rating "A plus" cu perspectivă stabilă) și Polonia ("rating A minus" cu perspectivă stabilă) vor beneficia probabil cel mai puțin, se arată într-o analiză publicată luni de agenția de evaluare financiară Fitch Ratings, citata de Agerpres.

Totuși, aderarea la zona euro rămâne o perspectivă îndepărtată deoarece a dispărut din agendele politice ale tuturor celor șase state din CEE, precizează Fitch.

Efectele adoptării euro asupra ratingurilor acestor state diferă de la neutru la pozitiv, în timp ce calificativele pentru datoriile în valută vor fi probabil revizuite în creștere, cu o treaptă sau, în cazuri excepționale, cu două trepte, apreciază agenția.

România și Ungaria vor pierde avantajele politicii monetare independente în cazul aderării la euro, avertizează Fitch. Nivelul redus al datoriei guvernamentale a României va permite țării să-și păstreze o anumită flexibilitate, în timp ce economia deschisă a Ungariei va avea de beneficiat de pe urma reducerii costurilor de tranzacționare. "Euroizarea" (nivelul ridicat al împrumuturilor în euro către sectorul privat și cel guvernamental) din cele două țări este, de asemenea, mai limitată decât în Bulgaria și Croația, deși în Ungaria nivelul datoriei guvernamentale în euro este ridicat (23% din PIB). Ținând cont de nivelul ridicat al datoriei externe nete ridicate, adoptarea euro va întări finanțele externe în România și Ungaria, consideră agenția.

Pe baza calculelor Fitch, Bulgaria, Cehia, Polonia și România îndeplinesc toate criteriile de convergență în ERM II (mecanismul ratelor de schimb — n. r.), cu excepția participării.

Și guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat recent că România va putea să adere la zona euro cât mai repede cu putință, cu condiția să fie bine pregătită, adică să ajungă la un grad ridicat de convergență reală, care să continue și după adoptarea euro.

În opinia sa, pentru România, o aderare de succes la zona euro reprezintă un proces complex, care implică îmbinarea convergenței nominale cu convergența reală și cu cea juridică, în cadrul unui efort de lungă durată, care să continue mulți ani după adoptarea monedei comune. În același timp, acest proces are și o importantă componentă culturală, întrucât moneda face parte din simbolurile oricărei națiuni, precum și o dimensiune socială, inclusiv de dezvoltare echilibrată a regiunilor țării, mai spune guvernatorul BNR.