Deputatul PNL, Daniel Zamfir, in calitate de initiator al legii privind darea in plata, a fost primul care a luat cuvantul in dezbaterile de la aceasta ora de la comisia juridica din Camera Deputatilor.

Langa el, ca de obicei, avocatul si profesorul de drept Gheorghe Piperea (vezi foto in plan secund), care si-a revendicat statutul de autor al legii.

Ce a spus Zamfir:

"Luna viitoare se implineste un an de cand am initiat legea darii in plata, care a trecut in acest an prin toate furcile caudine. Mai ales in ultimele patru luni de cand a fost adoptata in varianta initiala, a avut parte cred de cea mai virulenta campanie de intoxicare de care cred ca a beneficiat vreodata o lege.

Domnul Cinteza a spus ca o sa cada o banca si va trage dupa ea inca trei, s-a mai spus de la cel mai inalt nivel al BNR ca dispare creditarea, ca vor fugi investitorii, ca tinerii vor pleca din tara sa ia credite si sa cumpere case in alte tari.

Trebuie sa curmam rapid asteptarea oamenilor sufocati de ratele la banci si care se imprumuta de la o luna la alta, in speranta adoptarii legii. Dar e foarte important si sa adoptam o lege buna, usor aplicabila, sa-i protejam pe oameni de tentativele bancilor de a bloca darea in plata, cum se intampla cu legea din Spania, care tocmai din cauza faptului ca a avut numeroase conditii si criterii a fost un esec.

Legea din Spania a fost criticata de toate institutiile europene si a generat o rezolutie a Parlamentului European din 2008 prin care era criticata si data exemplu negativ. Parlamentul a invitat Comisia Europeana sa demareze un proces legislativ pentru introduerea legii privind darea in plata in toate tarile membre ca o masura sporita de protectie a consumatorului.

Sunt cateva puncte cu care partidele nu sunt de acord si pe care vreau sa le discutam, dar trebuie sa luam rapid o decizie, pentru ca oamenii nu mai pot astepta.

O chestiune esentiala semnalata de presedintele Romaniei: s-a dorit sa ne exprimam foarte clar cu privire la cine sunt beneficiarii legii, ne-am intalnit si cu cei de la BNR si am stabilit fara echivoc ca legea darii in plata se aplica persoanelor fizice care au calitatea de consumator, cum este descrisa in legislatia romaneasca, excluzand profesionistii, adica cei care au luat credite pentru a dezvolta diverse afaceri.

Ca atare, marota vehiculata luni de zile ca de lege beneficiaza samsarii imobiliari, dezvoltatorii sau ale categorii sociale care au luat credite sa faca afaceri a fost eliminata. Ca atare, cand intram pe text, va rog sa-mi permiteti domnule presedinte (al comisiei juridice) sa aduc si amendamentele care sper sa faca ca legea sa fie aplicata cat mai rapid."

Bogdan Ciuca,  deputat ALDE, presedintele comisiei juridice din Camera Deputatilor:

"Eu inteleg ca toate grupurile parlamentare au declarat ca sustin proiectul de lege, cu nuantele si amendamentele pe care le vom discuta. Inteleg si ca, cu toate observatiile, retinerile, ma rog, de inteles, ale sistemului bancar, si sistemul intelege ca ceva trebuie facut. Noi va trebui sa gasim varianta cea mai corecta si utila pentru ca acest proiect sa aiba valoarea pe care banuiesc ca initiatorii au avut-o in vedere si care sa pastreze un anumit echilibru."

Bogdan Ciuca a dat apoi cuvantul reprezentantilor BNR, primul fiind Florin Georgescu.

Principalele idei prezentate de Georgescu:

- Legea ar trebui sa se aplice doar celor care au credite pentru locuinte si a caror situatie financiara a fost sever afectata, in consecinta nu mai pot sa plateasca datoriile catre banci.

- Legea trebuie sa asigure stabilitatea sistemului bancar din Romania.

- Legea trebuie sa aiba un pronuntat caracter social, pentru ca de fapt este o derogare de la o lege existenta, Codul Civil.

- Legea nu trebuie sa aduca atingere dreptului de proprietate, consfintit de Constitutie.

- Legea trebuie sa se manifeste doar prin acordul partilor, sa nu fie obligatorie.

- Legea ar trebui sa se aplice doar imobilelor cu destinatie de locuinta.

- Ar trebui sa existe un plafon.

- Datoria lunara a beneficiarului creditului sa fie de peste 65% din venitul net, astfel incat sa se faca diferenta dintre cei care nu mai pot si cei care nu vor sa plateasca imprumutul.

-  Sa se elimine din lege creditele Prima Casa.

- Legea nu ar trebui sa fie o obligatie, ci sa se aplice cu participarea voluntara a partilor.

- Aceasta este o lege cu caracer social, iar protectia sociala se adreseaza doar celor care au dificultati. Daca se doreste o lege a consumatorului de servicii financiare, se poate face transpunerea Directivei 17.

- Exista risc ridicat al aplicarii legii, cu impact negativ asupra finantelor publice si asupra riscului de tara.

Discursul lui Florin Georgescu:

Voi exprima cateva idei in interventia mea: pe de o parte, cu privire la rolul BNR in stabilitatea financiara, pe de alta parte opiniile BNR, am avut si o serie de propuneri inaintate Parlamentului privind forma care ar fi adecvata in final pentru aceasta lege privind darea in plata.

Trebuie precizat de la bun inceput cu BNR are ca obiectiv fundamental, alaturi de asigurarea stabilitatii preturilor, deci de lupta contra inflatiei, mentinerea stabilitatii financiare a sectorului bancar. Acest obiectiv il realizam prin activitatile de supraveghere micro si macro prudentiale si de reglementare a sistemului bancar. Dinamica evolutiei vietii sociale, dezvoltarile interne si externe, precum si propunerea unor legi noi, cum este cazul acesteia, pot aduce atingere stabilitatii financiare a sectorului bancar si atunci cand constata evolutii riscante precum si la solicitarea unor institutii abilitate ale statului, banca nationala este obligata, are competenta de a furniza informatii de buna calitate, lucruri pentru care ne aflam acum in fata dumneavoastra.

Interventia statului in economia de piata libera se impune a fi cat mai redusa, dar atunci cand factorul politic constata ca functionarea libera a pietei, pe fondul unor factori exogeni, precum crize internationale, de natura economico-financiara si alte cauze genereaza efecte nefavorabile asupra unor categorii sociale, poate decide masuri compensatorii pentru grupuri de cetateni afectati.

Interventia statului in cazuri de acest gen se impune a fi limitata ca sfera de aplicare si justificata prin criterii sociale si indicatori economici bine definiti, care sa directioneze sprijinul statului numai catre cetatenii al caror venit disponibil a fost puternic erodat existand riscul imposibilitatii subzistentei acestora.

Din analiza continutului legii darii in plata, prin prisma acestor principii, consideram ca decidentii politici sigur pot opta pentru sustinerea acestei initiative insa cu o serie de modificari de natura a asigura claritate, functionalitatea legii si a evita birocratia.

Amendamentele trebuie sa orienteze sprijinul numai catre cetatenii cu credite pentru locuinte, si a caror situatie financiara a fost sever afectata de criza si ca urmare nu mai pot plati ratele la banci, excluzandu-i pe cei care din motive subiective nu mai vor sa plateasca datoriile catre banci. De asemenea, forma finala a legii, inclusiv aceste mentiuni, trebuie sa asigure stabilitatea in continuare a sistemului bancar.

O chestiune de ordin conceptual: acest act normativ nu reprezinta o lege economica, asa cum au afirmat unii dintre sustinatori, pentru ca exista o mare diferenta intre legile economice si legile juridice. Legile economice au caracter obiectiv si se manifesta independent de vointa oamenilor, prin legea cererii si ofertei. Dar pe baza cunoasterii continutului si actiunii legilor economice, decidentii politici emit legi juridice, care spre deosebire de cele economice, exprima vointa subiectiva, nu obiectiva a oamenilor, la un moment dar, dar nu este permis ca rezultatul actiunilor factorului uman sa influenteze sub nicio forma functionarea naturala a legilor economice.

De aceea putem afirma ca legea darii in plata este o lege juridica, ea trebuind sa aiba in forma sa finala un pronuntat caracter social si se incadreaza in domeniul economico-financiar. In fapt, aceasta lege este o derogare de la o lege existenta, cea privind Codul Civil, care stabileste in mod ferm relatiile civile si comerciale dintre persoanele fizice si juridice.

Printr-o asemenea lege, care transpune in legislatia curenta dreptul constitutional de proprietate, care are ca o componenta importanta si dreptul de creanta, nu se poate aduce atingere, printr-un act normativ, repet, de acest gen, dreptului de proprietate statuat prin articolul 44 din Constitutia Romaniei, nici principiului libertatii contractuale si nici celui care reglementeaza contractul drept legea partilor.

Printr-o lege speciala ca aceasta se poate reechilibra un contract in conditiile in care pe parcursul executarii a devenit excesiv de oneros pentru debitor, din cauze exceptionlae, precum degradarea starii materiale a acestuia, ceea ce poate justifica asigurarea unei protectii suplimentare a debitorului, dar aceasta recalibrare a contractului trebuie sa respecte garantiile constitutionale atat ale creditorului cat si ale debitorului, inclusiv manifestarea acordului de vointa al partilor.

De aceea, fata de amendamentul binevenit, benefic, introdus la Senat privind plafonul de credit si faptul ca garantia sa constituie ipoteca asupra unui bun imobil cu destinatia de locuinta, consideram necesar ca in dezbaterile si deciziile dumneavoastra sa fie avute in vedere si alte amendamente, cum ar fi faptul ca datoria lunara la banca, respectiv rata de platit de catre debitor, sa se situeze la peste 65% din venitul lunar net al acestuia, deci sa-i delimitam pe cei care nu mai pot, ca au un serviciu al datoriei mare, de cei care nu mai vor sa plateasca, sa se elimine din proiectul de lege programul Prima Casa, legea sa nu fie imperativa ci sa asigure posibilitatea participarii voluntare a debitorului, respectiv creditorului, la utilizarea instrumentului darii in plata.

Este o lege de protectie sociala, care se adreseaza unui anumit grup de cetateni. Daca se doreste o lege de protectie a consumatorului in general de servicii financiare, se poate exercita si este pe parcursul procedurii legislative transpunerea Directivei nr. 2014/17 a Uniunii Europene, care este un proiect de act normativ elaborat recent de Guvern, aflat in dezbatere publica, si care urmareste realizarea unei piete interne mai transparente, mai eficiente, umanizarea mediului bancar in relatiile cu clientii, asigurarea unor contracte de credit coerente, flexibile, echitabile, pentru bunuri imobile, promovand totodata practici sustenabile de imprumut, incluziunea financiara, si asigurand astfel un nivel ridicat de protectie a consumatorului.

Deci protectia sociala se adreseaza unui grup de cetateni cu anumite greutati financiare, si acesta trebuie sa fie caracterul legii depre care discutam. Si va mai veni in curand o lege spre examinarea si aprobarea dumneavoastra, privind protectia consumatorului de servicii financiare, transpunere a unei directive europene.

Inchei spunand ca in cazul neadoptarii amendamentelor mentionate anterior exista un risc ridicat privind afectarea reputatiei si credibilitatii institutiilor romanesti, deteriorarea ratingului de tara si inregistarea unui impact negativ indezirabil, care poate fi evitat, asupra finantelor publice.

Discursul lui Georgescu a fost greu de urmarit, intrucat a avut un ritm monoton, cu un ton redus, cu fraze sudate, pe alocuri chiar neinteligibil, fara pauze si fara accentuarea unor elemente care sa iasa in evidenta, cu capul intr-o foaie din care citea (vezi foto). Cu siguranta ca prim-viceguvernatorul BNR nu are un discurs profesionist, ci mai degraba unul de dascal, la a carui ora risti sa adormi. Ceea ce poate parea surprinzator, data fiind importanta acestei dezbateri.

A urmat dicursul viceguvernatorului Liviu Voinea.

Principalele idei prezentate de Liviu Voinea:

- De ce legea in actuala forma are nevoie de imbunatatiri: in primul rand pentru ca ea creeaza risc sistemic si afecteaza stabilitatea financiara, atat prin impactul direct asupra bancilor, cat mai ales prin incertitudinea legislativa, faptul ca se schimba regulile pe parcurs. 

- Afecteaza populatia tanara care urmeaza sa obtina credite, prin cresterea avansului la 35-40%, cresterea perioadei de timp necesar economisii pentru avans la 8 ani, de la 1-3 ani in prezent, precum si scumpirea tuturor creditelor, duce la disparitia programului Prima Casa, prin punerea in discutie a garantiilor statului.

- Solicitam ca in primul rand sa se elimine din lege creditele Prima Casa, pentru a nu afecta accesul populatiei tinere si garantia statului.

- Riscul ca agentiile de rating sa reduca ratingul Romaniei este semnificativ si va creste costul datoriei publice, daca se pastreaza Prima Casa in lege.

- Suntem pentru mentinerea unui prag pentru beneficiari, ceea ce nu reprezinta o discriminare, intrucat exita in prezent plafaone in numeroase legi: 60.000 euro la creditele Prima Casa, 450.000 pentru TVA redus de 5% la tranzactii imobiliare, 3.000 de lei dincolo de care nu se mai aplica deducerea personala la impozitul pe venit.

- Legea sa fie optionala si sa fie doua tipuri de credite: cu dare in plata si fara, cu costuri si beneficii asumate, mai ieftin sau mai scump.

- S-au facut confuzii, precum faptul ca prin aceasta lege se transpune Directiva 17, cum se sustine in expunerea de motive. Dar nu este asa, pentru ca directiva spune doar ca statele membre nu impiedica partile sa convina darea in plata si se aplica doar pentru creditele noi.

- Nicaieri in lume nu mai exisita o astfel de lege, doar in Spania, dar o alta varianta criticata.

- O alta confuzie: s-a spus ca exista 800.000 de romani cu credite ipotecare beneficiari ai legii. In realitate, in prezent exista 475.000 cu credite imobiliare, dintre care 175.000 de credite ipotecare, iar dintre acestea 165.000 credite tip Prima Casa.

- Din numarul total de credite imobiliare, doar 17.500 sunt neperformante, cu intarzieri de peste 90 de zile.

- De ce nu imparte banca riscul cu debitorul: pentru ca banca trebuie sa asigure banii deponentilor. Banca imprumuta banii deponentilor si are obligatia de a-i rambursa. Prin aceasta lege se imparte de fapt riscul intre debitori si deponenti si riscul intre debitorii de azi si cei de maine.

Discursul lui Liviu Voinea:

De ce forma actuala a legii are nevoie de imbunatatiri: in primul rand pentru ca in aceasta forma legea creeaza risc sistemic si afecteaza stabilitatea financiara, atat prin impactul direct asupra bancilor, cat mai ales prin incertitudinea legislativa, faptul ca se schimba regulile pe parcurs.

Apoi, afecteaza grav accesul la credite pentru populatia tanara si pentru cei cu venituri reduse. De ce? Pentru ca determina cresterea avansului de la 5% in prezent pentru Prima Casa si 15% in conditii standard, undeva la 35-40% dupa aplicarea legii, pentru ca determina cresterea perioadei de timp necesara economisirii acestui avans de la 1 an in prezent pentru Prima Casa si 3 ani in conditii standard la 8 ani dupa aplicarea legii si pentru ca determina scumpirea tuturor creditelor, atat rate cat si dobanzi mai mari. De exemplu, la un credit de 60.000 de euro echivalent in lei, are loc o crestere a ratei de la 680 de lei in prezent la 978 de lei dupa aplicarea legii.

Apoi pentru ca duce la disparitia programului Prima Casa, prin punerea in discutie a credibilitatii garantiei statului. Si in sfarsit pentru ca nu se refera la conditii obiective care sa justifice neplata.

Cum putem raspunde cererii de reexaminare a presedintelui Romaniei pentru a imbunatati legea?

In primul rand sa se elimine programul Prima Casa din sfera de aplicabilitate a legii, pentru a nu afecta garantia statului si pentru a nu afecta accesul la creditare al tinerilor si celor cu venituri relativ reduse. Scotand Prima Casa din aceasta lege, permiteti acestui program sa continue, un program social care a ajutat tinerii si pe cei cu venituri reduse.

Iar daca programul nu se scoate din sfera de aplicabilitate a legii, riscul ca agentiile de rating sa reduca ratingul de tara este semnificativ, iar noi suntem doar la un nivel deasupra ratingului nerecomandat investitiilor. Ceea ce inseamna ca pentru fiecare cetatean, in aceasta ipoteza, vor creste costurile pentru ca va creste costul finantarii datoriei publice.

De asemenea, sa se mentina un prag pentru eligibilitatea creditului si aici vreau sa va spun ca un astfel de prag, sau conditii obiective legate de venitul debitorului nu reprezinta o discriminare. Astfel de plafoane sau conditii exista in prezent in numeroase legi, incepand cu Codul Fiscal. Avem plafon de 60.000 de euro al creditului pentru Prima Casa, avem plafon de 450.000 de lei pentru TVA redus de 5% la tranzactiile imobiliare, avem plafon de 3.000 de lei dincolo de care nu se mai aplica deducerea personala din impozitul pe venit. Exista plafoane raportate la indicatori sociali de referinta pentru acordarea venitului minim garantat, plafon pentru indemnizatia sociala pentru pensionari. Toate acestea sunt exemple de plafoane stabilite prin legi in vigoare, care nu sunt considerate neconstitutionale, ca urmare introducerea unui plafon si a unor conditii in aceasta lege nu reprezinta o discriminare.

De asemenea, darea in plata in opinia noastra ar trebui sa fie optionala in viitor. Cu alte cuvinte, sa existe doua tipuri de credite: cu dare in plata si fara dare in plata, cu costuri si beneficii asumate. Nu doresti cu dare in plata, creditul va fi mai ieftin. Doresti sa ai optiunea darii in plata pe parcurs, creditul va fi mai scump. Ambele optiuni au costuri si beneficii.

Si dati-mi voie ca in incheiere sa clarific cateva confuzii care au aparut in spatiul public pe parcursul dezbaterii acestei legi.

Transpune aceasta lege prevederile Directivei 17/2014, asa cum se sustine in expunerea de motive? Nu transpune! Pentru ca in directiva, care este mult mai ampla decat aceasta lege, se spune clar ca statul nu impiedica partile (debitor si banca) sa convina darea in plata, dar nu le obliga. Si mai spune ca se aplica strict pentru contractele incheiate dupa 21 martie 2016.

Unde mai exista o asemenea lege? Nicaieri in lume. In Spania a fost adoptata o varianta, domnul deputat Zamfir a spus pe buna dreptate ca ea a fost criticata de toate institutiile europene, dar de asemenea toate aceste institutii europene au criticat in avans acest proiect de lege al darii in plata si exista aceste materiale publicate de la Comisia Europeana, Banca Centrala Europeana etc.

Si, in sfarsit, sunt 800.000 de romani cu credite ipotecare in dificultate de a le plati, conform cifrei prezentate in dezbaterile publice? Nu!

In primul rand, sunt in total 475.000 de romani cu credite imobiliare, dintre care 175.000 cu credite ipotecare, dintre care 160.000 cu Prima Casa.

Din acest total de 475.000, spun cifre rotunjite sa fie mai usor de retinut, 17.500 sunt in prezent neperformante, adica au restante peste 90 de zile. Ca sa stim cui ne adresam.

Si in sfarsit, de ce nu imparte banca riscul cu debitorii, o alta tema prezenta in dezbaterea publica si de altfel si in expunerea de motive a legii. Pentru ca banca trebuie sa asigure rambursarea banilor deponentilor, care sunt creditori ai bancii.

Banca imprumuta banii deponentilor si are obligatia de a-i innapoia cu dobanda.

Practic prin aceasta lege nu se imparte riscul intre banca si debitor ci se imparte riscul intre debitorii de azi si cei de maine, intre debitori si deponenti.

Discursul viceguvernatorului Bogdan Olteanu:

Doar cateva consideratii de ordin juridic. Pentru ca se discuta aici despre o restrangere de drepturi. In mod evident, asa cum reiese si din punctele de vedere pe care CSM, Ministerul Justitiei, Guvenul le-au depus, si sugestia noastra foarte serioasa este de a se lua in considerare articolul 53 din Constitutie si de a identifica acele circumstante ce permit o asemenea restrangere de drepturi, adica situatiile exceptionale.

De aici vine si propunerea prin care noi nuantam cererea de reexaminare a presedintelui Romaniei, de identificare a cazurilor sociale. Existenta unui caz social, dificultatea speciala in care se afla o persoana sau un grup de persoane reprezinta sau pot reprezenta acel gen de situatii exceptionale prevazuta de articolul 53.

Acelasi gen de nuanta, daca e sa privim propunerea asa cum e ea formulata, am putea-o traduce in termeni juridici, nu usor, asimiland-o unei impreviziuni sui-generis, impreviziunea stim ca e reglementata, e adevarat ca ea intelept a fost prevazuta de Parlament a prevedea pentru viitor, deci se aplica pentru contractele incheiate ulterior intrarii in vigoare a Codului Civil.

Se poate intelege si se poate accepta in dezbaterea juridica o extindere spre trecut a aplicarii impreviziunii in acele situatii exceptionale care sa permita trecerea peste principiile generale si peste cadrul constitutional. Si in aceasta interpretare vedem ca fiind esentiala pentru mentinerea legii in cadrul constitutional identificarea foarte clara a cazurilor speciale, a persoanelor aflate in acea situatie exceptionala care sa justifice incalcarea drepturilor de proprietate.

Ioan Cupsa, deputat PNL, vicepresedintele comisiei juridice:

Desi nu ma speriu cu usurinta, aproape am tresarit cand am auzit de degradarea ratingului de tara si despre risc sistemic. Dar nu am auzit de la BNR o apreciere exacta a riscului sistemic care a aparut in sistemul nostru bancar, multumita lacomiei si nesabuintei bancilor, multumita lipsei de interventie a BNR si multumita lipsei de interventie a noastra, celor care decidem din punct de vedere politic si facem legi.

Fenomenul social este evident, n-o sa-l circumscriu, domnul Voinea a facut-o, a aratat cate dintre aceste credite, zeci de mii, cat de mare este numarul acelor credite care actualmene sunt neperformante, e vorba de zeci de mii, dar afectate de felul in care s-au dat credite in Romania sunt sute de mii de persoane, de familii.

Este evident ca s-au indatorat excesiv cum spuneam, datorita lacomiei si nesabuintei bancilor si multumita pasivitatii BNR si a noastra. S-au indatorat in mod excesiv zeci, sute de mii de oameni, deci fenomenul social exista. Exista sau nu un risc sistemic ocazionat de aceasta indatorare excesiva? In mod cert. Zecile de mii de contracte de credit care nu mai pot fi duse la bun sfarsit altfel decat vanzand silit debitorii ne dau cu certitudine aceasta informatie.

Acest fenomen social ne cere, ne aduce in vedere, ne circumscrie o nevoie sociala de a interveni reglementand intr-o piata care, din pacate, a fost insuficient de reglementata de vreme ce a permis aparitia unui astfel de efect. Reglementari de acest tip exista in intreaga Uniune Europeana, e adevarat cu particularitati si specificitati nationale. Fenomenul pe care eu l-am descris si cu care cu totii suntem de acord ca exista se regaseste de asemenea cu specificitati nationale in fieacare dintre tarile membre. Asadar noi trebuie sa intervenim. Se pune problema cum intervenim, cum rezolvam aceasta nevoie sociala de reglementare. Ne tinea un expozeu domnul prim-vicepresedinte

Florin Georgescu despe legitati economice si norme juridice. Noi cand vorbim despre legi in intelesul pe care-l dam aici in Parlament, vorbim despre norme juridice nu de acele legi economice, vorbim de acele norme care impun o anumita conduita la care cu totii suntem tinuti prin forta de coercitie a statului. Despre asta discutam. Sigur ca trebuie sa tinem cont si de legitatile economice, precum si de interesele exacte sociale atunci cand reglementam.

Ne vorbeam domul prim-vicepresedinte despre manifestarea unui acord de vointa. E adevarat, manifestarea concordanta a unui acord de vointa duce pana la urma, da nastere acelui numit contract pe care-l regasim reglementat in Codul civil si ale legi cu caracter special. Se pune problema daca acest acord de vointa a fost sau nu viciat la momentul la care consumatorul, adica acea persoana fizica care nu urmareste sa obtina un profit prin incheierea acelui contract ci doreste sa dobandeasca un bun pentru satisfacerea unei nevoi, deci daca vointa consumatorului a fost sau nu influentata si in ce fel de catre cei care ii erau sfatuitori.

Nu uitati un lucru, informatia o detinea banca. Cei care sfatuiau co-contractantul, respectiv debitorul erau angajatii bancilor. Cei care faceau evaluarea imobilelor erau angajatii bancilor sau cei agreati de catre banca. Cei care in ultima instanta ii spuneau incheiati acest contract in forma si cu clauzele pe care noi vi le punem la dispozitie pentru ca veti putea plati cu certitudine, pentru ca noi am facut predictii, analize. Am facut mai intai analize si apoi predictii care acest lucru mi-l arata. Se pune o intrebare legitima: erau de rea credinta sau erau lipsiti de profesionalism cei din banca care au sfatuit sute de mii de romani sa se indatoreze in mod excesiv.

Mai vorbeati ca legea nu ar trebui sa fie imperativa, in sensul in care banuiesc ca v-ati dori ca banca sa decida daca aceasta lege se aplica sau nu. Adica daca una dintre partile contractuale va decide ca legea aceasta se aplica, ea se va aplica. Si in acest sens dati un alt inteles cuvantului imperativ, pe care-l adaugati acestei legi.

Vorbeati despre transpunerea directivei 17. Transpunerea unei directive in dreptul national sigur este obligatorie, ne asumam si respectam obligatiile care ne revin in acordul cu tratatul de functionare a Uniunii Europene. Dar nu uitati un lucru: acolo unde directiva nu intervine in mod imperativ, noi in acord cu principiul subsidiaritatii putem interveni, putem norma asa cum credem noi de cuviinta ca este mai bine pentru fiecare dintre noi.

Ne vorbea domnul Liviu Voinea de riscul sistemic si afectarea stabilitatii financiare. Domnu Voinea nuanta si adauga vorbindu-ne si de o anumita incertitudine legislativa. Sigur, legile se schimba si e normal sa se schimbe. Iertati-ma ca o sa deschid o paranteza, dar se spune despre legi ca ele contin in sine, la momentul adoptarii, intrarii in vigoare, germenul caducitatii. Pentru ca dureaza o perioada de timp pentru a elabora, adopta si promulga o legeiar condiitile de natura sociala, economica evolueaza in timp si drept urmae se spune ca contin in sine legile la momentul adoptarii un fapt al perimarii.

Dar sutem datori saintervenimsi nu e nimic nepotrivit in acest lucru. Aceasta lege pe care noi dorim sa o adoptam are o legitimitate deplina. Are o legitimitate constitutionala legala asa cum are si o legitimitate morala. Ne spunea domnul Liviu Voinea ca aceasta lege in felul in care noi dorim sa o adoptam cu continutul pe care-l vizam va afecta grav populatia tanara, ca e nevoie sa eliminam prima Casa din lege si o vom face. Drept urmare acest argument nu mai este necesar.

Mai faceati o afirmatie de o gravitate deosebita, sigur pe mine ma bucura pentru ca sunt un sustinator al acestei legi, cand ne explicati de ce nu imparte banca riscul cu consumatorii, in fapt afirmati in gura mare ca banca nu imparte riscurile.

Faceati trimitere la codul civil. Unul dintre principiile esentale in legatura cu raporturile contractuale este cel al partajarii riscului, onorat reprezentant al Bancii Bationale a Romaniei. Ne-ati spus, in gura mare, a fost preluat de catre presa, ca bancile in Romania nu impart riscurile. Indiferent care este motivul pentru care bancile nu impart riscul cu consumatorii, daca este o stare de fapt si daca provine aceasta afirmatie din gura unui inalt demnitar, vicepresedine al Bancii Nationale, noi o luma de buna. In Romania, bancile nu impart riscul cu consumatorii, drept urmare trebuie sa intervenim legislativ si o vom face. (Aplauze ale clientilor bancilor prezenti in sala)

Cand faceti o trimitere directa la Codul civil si la principiile care sunt fundamentul Codului civil uitati sa vorbiti de un principiu de asemenea esential in legautra cu aceste contracte care implica obligatiile reciproce si care implica riscul. Un principiu care este deosebit de important spune ca acolo unde este profitul, acolo trebuie sa fie si riscul. In mod esential profitul este, clar, al bancii.

Discutam despre consumator, despre oameni care au luat aceste imprumuturi altfel decat cu scop lucrativ, care in mod esential nu pot si nu urmaresc obtinerea unui profit. Drept urmare, si din acest punct de vedere, la nivel de principiu, la nivel de fundament al Codului Civil, demersurile noastre sunt indreptatite.

Deputatul Daniel Zamfir:

Domnul viceguvernator nu a precizat pana la urma care este numarul executatilor silit, la Senat ati dat un numar al celor care sunt in executare silita, daca puteti sa completati, ca dupa aceea sa spun si eu ce am de spus.

Liviu Voinea:

In primul rand catre domnul vicepresedinte, ne bucuram, va multumim daca intr-adevar programul Prima Casa va fi eliminat din aceasta lege, astfel incat el sa poata continua si pe viitor. In ce priveste raportul dintre banci si debitori, am spus ca se pune de multe ori in dezbatere, chiar initiatorii legii au facut lucrul acesta, aceasta relatie, a impartirii riscului intre banca si debitori. Consumatori de servicii financiare sunt si cei care depun bani in banci, care sunt mai multi decat cei care iau credite. Cu totii sunt consumatori de servicii financiare, astfel incat ei nu pot fi exclusi, pentru ca sistemul financiar se compune si din banci, si din cei care iau credite si din cei care depun bani.

In mare majoritate banii pe care bancile ii imprumuta unor cetateni provin de la alti cetateni. In acest sens am spus ca riscul este impartit in primul rand cu deponentii, cu cei care depun bani.

Va rog sa nu-mi puneti in gura mea alte lucruri pe care nu le-am spus. Ceea ce am spus este foarte clar: prima impartire a riscurilor este cu deponentii. Si prima obligatie bancii, de a returna banii deponentilor.

Pe baza raportarilor bancilor comerciale, pana in urma cu o luna, cand am strans acele date (februarie), existau putin peste 300 de executari silite si aproximativ 5200 de proceduri in derulare.

Zamfir:

Am un document de la BRD, in care banca anunta ca sunt peste 100.000 de romani in executare silita, apropo de datele si informarile pe care ni le transmiteti.

S-a vorbit de numarul celor care au credite ipotecare si care au datorii. Sansa noastra este ca exista presa vremii care confirma numarul datornicilor la momentul respectiv. Si am date din presa vremii. In noiembrie 2014, oficial la Biroul de Credite erau datorii persoane fizice 942.172 numai in luna noiembrie 2014, numarul restantierilor a crescut cu 60.000. Sigur se prezinta aici ca sunt credite ipotecare 160 si ceva de mii. Dar stiti de ce, dragi colegi?

Pentru ca in raportarile Bancii Nationale nu sunt trecute creditele de nevoi personale cu ipoteca. Este acel hibrid, acea struto-camila pe care au inventat-o bancile, tocmai ca sa eludeze cele doua legi pe care le aveam in Romania, si anume legea 199 a creditelor de consum si legea 285 parca pe 2004 a creditelor ipotecare (invers, i-a soptit Piperea).

S-a inventat aceasta formula de credite de nevoi personale cu ipoteca tocmai ca sa se evite aceste doua legi. Ei bine aceste credite de nevoi personale cu ipoteca nu sunt in momentul acesta in evidentele Bancii Nationale ca fiind credite ipotecare, desi pana la urma ele asa au fost.

S-a spus de asemenea ca aceasta lege trebuie sa fie de protectie sociala. Nu, domnilor, legea asta nu este de protectie sociala, este o lege de echilibru social, de protectie a consumatorului. Pentru ca aceste persoane nu sunt categorii defavorizate, noi nu ne adresam unor categorii defavorizate ca sa intervenim prin legi de protectie sociala, aceasta categorie este una a oamenilor activi, care au poate doua, trei locuri de munca, sunt oameni care au venituri, dar care nu-si mai pot plati rata, de multe ori din cauza faptului ca acea rata este impovarata de clauze abuzive si de comisioane ilegale, cum stiti.

S-a spus iarasi ca se incalca cumva dreptul la proprietate. Domnilor, haideti ca tipul acesta de aborari sunt chiar daunatoare. Si ca legea, de fapt, si asta au si propus bancile, de fapt banca nationala, ca legea cumva sa nu se aplice creditelor in derulare. Pai ce am face, dragi colegi? Adica pe de o parte spun ca ar trebui sa-i ajutam pe cei in nevoie, pe cei care nu pot plati, dar vor ca legea sa nu se aplice creditelor in derulare, ori si-ar pierde orice...ar fi golita de continut.

Am stat sa ma intreb de ce virulenta asta, pana la urma care-i supararea cea mai mare pe care o provocam noi cu aceasta lege. Si am reusit sa identific, dragi colegi, doua motive: una este supararea pe care le-o provocam firmelor de recuperare, asta este in mod cert. Si mai este o suparare pe care mi-a sugerat-o colegul Cupsa: cred ca este pentru prima data cand Parlamentul Romaniei adopta o lege asa cum vor oamenii, nu cum vor bancile. Supararea pleaca de aici, ca nu a iesit asa cum au vrut bancile.

Este o lege pe care o doresc cea mai mare parte a cetatenilor Romaniei si nu o doresc bancile. Asta este, oameni buni! Trebuie sa adoptam o lege care sa serveasca cetatenilor, si nu neaparat in detrimentul bancilor, ci pentru a asigura un echilibru in raporturile contractuale dintre clienti si banci.

Deputatul PNL Razvan Mironescu:

Vazand expunerile reprezentantilor BNR, costata ca de fapt Banca Nationala nu este condusa de cei trei distinsi economisti pe care-i avem langa noi plus domnul guvernator Mugur Isarescu ci este condusa de bancile straine. (aplauze)

Asta nu este rau, faptul ca bancile straine sunt prezente in Romania, pentru ca genereaza locuri de munca, taxe si impozite, este o activitate complet transparenta si fiscalizata si benefica economiei nationale. Dar de aici si pana ca acest segmen al economiei din Romania sa impuna niste reguli care nu au legatura cu Constitutia, cu drepturile consumatorilor, cu drepturile cetatenilor in general este cale foarte lunga.

Am un exemplu foarte concret si foarte clar al unei persoane apropiate mie care fiind pus in sitautia de a fi executat silit, nu i s-ar fi aplicat legea darii in plata. Dar ca sa vezi. In loc ca proprietatile sau proprietatea respectiva sa fie scoase la licitatie, care stim bine ca e facuta in favoarea firmelor de recuperari sau a samsarilor de imobile la a doua, a treia licitate la 25% din pret, a reusit cu concursul concret si normal al angajatilor bancii, sa vanda proprietatea la pretul real si sa-si acopere ceditul, renuntand la proprietate, asa cum s-ar face si in cazul acestei legi, a darii in plata, si fara sa mai fie urmarit dupa aceea pentru diferenta, asa cum s-ar fi intamplat cu siguranta daca proprietatea ar fi fost falorificata la pretul acela la care se face in momentul de fata, adica 25-20-10% din valoarea ei reala de paita.

Cu acest exemplu concret voiam voiam sa ajung la faptul ca aceasta lege nu ar fi fost necesara daca bancile ar fi avut un comportament corect chiar si in ceasul al 12-lea fata de debitori. Debitorii isi recunosc situatia financiara si insist asupra faptului ca aceasta lege nu este o lege de protectie sociala ci o lege comerciala, pentru ca este o tranzactie comerciala intre doi parteneri, dintre care unul este intr-o pozitie, acum, inferioara celuilalt, isi recunoaste incapacitatea, dar are dreptul la tratament corect, iar tratamentul corect este acela de a-i fi recunoscuta valoarea reala a proprietatii, de a fi pus in posibilitatea sa si-o valorifice, o pierde, dar o pierde in niste conditii oneste si nu abuzive impuse de contractele incheiate la momentul respectiv fara nicun fel de supraveghere si de echilibru din partea Bancii nationale, care trebuia la momentul respectiv sa impuna acest echilibru intre drepturile bancii si ale consumatorilor de credite.

Deci repet. Nu am fi ajuns aici daca bancile ar fi avut de la inceput un comportament corect si fair play fata de consumatori.

Enache Jiru, secretar de stat in Ministerul Finantelor (un discurs anagramat n.r.):

Doresc sa exprim pozitia Guvernului Romaniei, care de altfel a fost exprimata printr-o scrisoare semnata de prim-ministrul Romaniei adresata domnului Zgonea, presedintele Camerei Deputatilor.

Nu intru in amanunte, spun doar punctul de vedere al Guvernului, care sustine adoptarea legii sub rezerva insusirii urmatoarelor propuneri:

- aplicarea prevederilor legii cazurilor sociale, prin instituirea unor conditii care sa fie indeplinite cumulativ pentru stingerea creantei si accesul acesteia prin procedura darii in plata;
- exceptarea expresa a creditelor garantate in cadrul programului Prima Casa;

- limitarea aplicarii legii la persoanele fizice care au calitatea de consumator in intelesul OUG 50/2010, respectiv cele care au accesat un credit pentru achizitia unui imobil in scop rezidential, ca locuinta, nu in scop comercial;

- aplicarea prevederilor legii numai in ceea ce priveste bunurile imobile cu destinatie de locuinta, excluzand terenurile si cladirile comerciale; 

- introducerea unor termene procedurale in concordanta cu termenele procedurale stipulate in Codul de procedura civila pentru institutii juridice similare;

Acestea au fost citate din scrisoarea respectiva. As mai dori sa ridic ca observatii potential risc teoretic daca institutiile de credit ar actiona in instanta statul roman in diferite instante internationale. Din experienta avuta de Ministerul Finantelor s-a intamplat ca astfel de investitori sa se indrepte si impactul direct, plata acestor despagubiri, daunele care pot teoretic fi cerute, si vor fi cam in 4-5 ani rezolvate un astfel de proces, toate merg in bugetul de stat, cu impact direct in bugetul de stat.

Suntem intrebati, pentru ca noi tinem relatia cu agentiile de rating, Romania este monitorizata din punct de vedere al evolutiei respectivei legi in Parlament, acum doua saptamani, pentru prima data dupa perioada de dinainte (de dupa n.r.) criza, Romania a castigat un punct la agentiile de rating, se numeste in engleza un notch, este pentru prima data cand ne aflam intr-o estimare a unei agentii de rating peste investment grade, greu de cucerit dupa 7-8 ani dupa criza.

De aceea doresc sa atrag, ceea ce a spus si BNR, monitorizarea si evaluarile agentiilor de rating fata de o tara inseamna costul la care acea tara se va imprumuta, costul datoriei publice este impactat direct in buget.

Bogdan Ciuca:

O mica si prima concluzie: inteleg totusi ca toata lumea e de acord cu legea dar nu cu forma aceasta. E un pas castigat. Doi: evident ca toate punctele de vedere formulate sunt importante, sunt de retinut, de luat in calcul, ca vin din interiorul sau exteriorul tarii, atata vreme cat sunt autorizate, evident ca sunt de luat in calcul.

Dar in acelasi timp suntem constienti ca decizia este a Parlamentului si ca nici institutiile pe care cu onor le reprezentam, dumneavoastra sau noi, nu ar exista, dar nu ar fi cei multi pentru care ar trebui sa ne desfasuram activitatile acolo unde le desfasuram.

Este adevarat ca este o zona destul de delicata din punct de vedere politic, o perioada electorala, si poate ce spunea domnul deputat Zamfir trebuie subliniat, daca rezolvam anul trecut legea era mai sanatos. De aceea vom incerca aici si am convingerea ca toti membrii comisiei juridice au aceasta preocupare, de a pastra un echilibru care sa conduca la utilitatea clara si neta a acestui act normativ, fara sa dezechilibram ceea ce nu trebuie dezechilibrat.

Eu personal mai trag doua mici concluzii. Exista o viziune asupra proiectului de lege ca fiind un proiect de natura sociala, de protectie sociala, si alta viziune care are in vedere principii si relatia dintre partenerii contractuali, daca am inteles eu bine, fara sa-i dea un caracter de protectie sociala, deci pe baza discutiilor si argumentelor pro si contra va trebui sa clarificam si aceasta viziune, inainte de toate poate.

Cupsa:

As dori sa stiu daca la BNR ati modelat, aplicand sigur la modul virtual aceasta lege pe care n-o agreati, asupra realitatii sistemului bancar, si ati evaluat impactul pe care legea, asa cum noi ne-o dorim, si cum dumneavoastra nu v-o doriti, il va avea. Sa-mi spuneti in concret, sunt doua intrebari de fapt. Daca ati facut aceasta evaluare si care este impactul, asa cum l-ati evaluat dumneavoastra al acestei legi in forma pe care noi ne-o dorim.

Georgescu:

Reiterez faptul ca ceea ce s-a spus de catre reprezentantii BNR pozitia conform careia BNR nu ar dori o lege in acest sens. Si am mentionat argumentele pentru care poate fi necesara o lege in acest sens: atunci cand functionarea libera a pietei, repet, genereaza efecte nefavorabile asupra unor categorii sociale, factorul politic poate decide masuri compensatorii pentru grupurile de cetateni afectati.

Interventia statului in acest caz se impune a fi limitata ca sfera de aplicare si justificata prin criterii sociale si indicatori economici bine definiti care sa directioneze sprijinul statului numai catre cetatenii al caror venit disponibil a fost puternic erodat.

Dumneavoastra in procedurile parlametare va aflati in situatia de a examina o cerere venita de la presedintele Romaniei, iar in adresa inaintata de acesta se spune, citez: “in lipsa unor conditii obiective, darea in plata urmeaza a se aplica oricarei persoane, indiferent de venituri si indiferent daca ramburarea creditului creeaza dificultati sau nu, oricarui tip de imobil dobandit prin credit ipotecar, fie ca este vorba de unul cu destinatie de locuinta sau nu si independent de situatia locativa a debitorului, daca locuieste in imobilul ipotecat, daca detine sau nu alte solutii locative. De aceea, solutia avuta in vedere de lege pare inechitabila in raport cu situatia in care debitorul ar mai detine si alte bunuri imobile sau chiar mobile de o valoare insemnata.

De aceea noi suntem sustinatorii ideii de a se delimita prin criterii obiective, clare, agreate de catre cei competenti, sfera de aplicare a legii, pentru a se adresa, cum se mentioneaza in adresa si presedintiei dar si in pozitia guvernului, persoanelor care nu mai pot plati, nu celor care nu mai vor sa plateasca. Persoanelor care nu mai pot plati si si-au luat o casa, iar casa este in garantie. Nu alte tipuri de garantii.

De aceea e nevoie de plafon, de aceea e nevoie sa vedem cat de indatorata este persoana respectiva raportat la venitul disponibil si alte cateva idei de acest gen care nu dauneaza sub nicio forma intentiei legiuitorului si dupa datele noastre ar cuprinde sfera de aplicare cu criterii, cea mai mare parte dintre cei aflati in nevoie, asa cum se spune, cu situatii sociale deosebite.

Domnul deputat Mironescu bine zicea ca uneori, in executarea silita, bancile au pus in aplicare proceduri subiective, si asa cum bine s-a mentionat de catre domnia sa, daca ar fi procedat ca in cazul exemplificat, n-ar mai fi fost nevoie de aceasta lege. Asa incat legea este necesara, si probabil persoana respectiva se incadra undeva in 150.000 de euro cand a luat creditul respectiv.

Este o lege care cuprinde si cazurile mentionate de domnul deputat, dar trebuie sa fim de acord, cred eu, asa ne recomanda si pozitia presedintiei, guvernului, CSM, Ministerul Justitiei, nu mai vorbesc de organismele internationale, sa fie o lege de protectie sociala, te raportezi, te adresezi unui segment bine definit de debitori, care din cauza unor situatii obiective nu mai pot plati respectiv.

Asa incat insistam pe aceasta latura a caracterului obiectiv al cauzelor care au creat imposibilitatea de plata si implicit definirea unor criterii care sa delimiteze sfera celor care pot fi cuprinsi in aceasta lege.

O precizare privind afirmatia ca riscul trebuie sa stea acolo unde este profitul. Intr-adevar, banca are prin insasi obiectul de activitate in principal gestionarea riscului. Si de aceea atunci cand prin dobanzile active, adica dobanzile aferente creditelor acordate, stabileste niveluri diferite pentru rata dobanzii, inseamna ca atunci cand dobanda e mai mare riscul de nerambursare e mai ridicat, iar daca dobanda e mai mica, riscul de nerambursare este mai redus.

As vrea sa va arat ca in perioada 2009-2015, sistemul bancar cu proprietari straini si romani a inregistat per sold o pierdere de 2,6 miliarde lei, formata din: unele banci au avut profituri de 5,7 miliarde, iar altele pierderi de 8,3 miliarde. 2015 a fost un an mai bun, cu 4,9 miliarde lei profit, dar venea dupa 2014 cand au fost pierderi de 4,7 miliarde lei. Iar profitul de 4,9 miliarde este generat in mare parte de o banca romaneasca, procedand la o anumita achizitie si asa mai departe, deci mai mult de jumatate din profitul respectiv a fost generat de respectivul agent economic din sistemul bancar.

Asa incat bancile au platit suficient spiritul imprudent in care au acordat credite, pentru ca au fost obligate sa provizioneze, sa treaca pe cheltuieli multe dintre creditele acordate care au devenit neperformante, dupa aceea au avut programe de restructurare, de refinantare, de reducere a ratelor, gen scade rata, pentru creditele acordate persoanelor fizice si juridice, care le-au adus in aceasta situatie. Repet: 2009-2015, sold al rezultatelor financiare negativ de 2,6 miliarde lei, in conditiile in care anul trecut au avut profit.

Inchei repetand ca sustinem o lege care sa raspunda necesitatilor celor care nu mai pot plati ratele unui credit doar pentru locuinta, aici trebuie criterii clare, excludea programului Prima Casa si a cazurilor subiective care reflecta intentia unor operatiuni de natura comerciala, de dezvoltare imobiliara, care nu se circumscriu sferei de protectie sociala, cu se cere si in cererea de reexaminare.

Bogdan Ciuca:

Retin ca BNR este de acord cu legea cu precizarile formulate, cu temerile si propunerile deja formulate. Nu iau neaparat in calcul pentru a adopta o anumita pozitie statistica aceea care spune ca sistemul bancar pe o perioada mare de timp a avut o pierdere, pentru ca aici vorbim de portofoliul fiecarei banci, de performante individuale, de entitati diferite, deci nu ma impresioneaza statistica asta din perspectiva actului normativ pe care-l avem in discutie.

In privinta riscului impartit, este adevarat ca vorbim de banca, debitor, creditor, dar nu stiu cum se face ca banca are intotdeauna cel mai mic risc. Riscul de regula se imparte intre debitor si cred... intre deponent, ma scuzati, si debitor, iar banca e ca o floare in toata povestea asta, cu toate ca principiile contractuale de care vorbea si domnul viceguvernator inseamna si riscul unor beneficii, riscuri si obligatii.

Iar daca vorbim de respectarea flexibilitatii contractuale, tot respectul, e minunat, numai ca vorbim de flexibilitatea prevederilor contractului si a vointei partilor din contract si de independenta lor in a-si manifesta flexibilitatea numai cand are banca un punct de vedere. Dar in rest stim foarte bine cum se procedeaza. Sunt reguli impuse, vrei bine, (nu vrei) pleci, cam toate bancile au aceleasi reguli. Lucrurile s-au schimbat, vremurile s-au schimbat.

Noi toti trebuie sa intelegem acest lucru. Si noi, ca politicieni, si entitatile, si deponentii, si creditorii, toata lumea va trebui sa inteleaga ca s-au schimbat vremurile. Filosofia se schimba. Nu intelegem, ne schimba vremurile.

Si cand ne schimba vremurile fara sa participam noi la schimbare, de regula pierderile sunt mai mari. Mai bine facem front comun, punem toti umar langa umar sa gasim solutia cea mai buna. Nu vreau sa ne intoarcem nici la perioada pana in 2010 in care nu se dadeau credite si bancile erau disperate sa ofere credite si fugeau dupa clienti. Suntem intr-o perioada in care...luam toate modelele europene posibile, dar modelul de buna practica si de respectare a partenerului niciodata nu reusim sa-l luam. Exista intotdeauna in contract un partener dominant si celalalt care trebuie sa suporte ceea ce impune partenerul dominant. Pozitia dominanta nu mai e, e un parteneriat. Si mi-a placut ca BNR a subliniat acest lucru. Trebuie sa fie un parteneriat intre cei trei: intre deponent, intre debitor si intre banca. Fara sa fie unul intr-o pozitie dominanta cum este la momentul actual, si realitatea ne confirma.

Ca o concluzie pe care vreau din nou sa o subliniez: BNR e de acord cu legea, dar cu observatiile si formularile de rigoare, de asemenea guvernul este de acord, cu anumite observatii, pe care le vom discuta.

(stire in curs de actualizare cu alte declaratii)