In afara multor neclaritati si greseli de tehnica legislativa, legea darii in plata a caselor ipotecate, redactata, dupa propriile declaratii, de avocatul Gheorghe Piperea, un aprig critic al bancilor si implicat intr-o sumedenie de procese impotriva acestora, a fost desfiintata atat de presedintele Klaus Iohannis, care a refuzat sa o promulge si a intors-o in Parlament, cat si de Banca Centrala Europeana (BCE).
Sa vedem care sunt cele mai mari probleme ale legii descoperite de presedintele Iohannis si BCE:
1. Legea favorizeaza hazardul moral, intrucat permite celor care pot sa-si achite ratele la credit sa nu-si plateasca datoriile la banca
Faptul ca legea se aplica oricui, chiar daca poate sau nu sa-si achite ratele la credit, permitand astfel hazardul moral, adica posibilitatea ca cineva sa profite de lege pentru a obtine un castig. E exemplu, cineva care si-a cumparat una sau mai multe case, pe banii bancii, dar care s-au devalorizat excesiv dupa criza, poate sa le lase acum bancii si sa scape de credit.
„Legea nu are in vedere conditii obiective ce ar putea sa justifice situatia debitorului, a carui obligatie a devenit excesiv de oneroasa din cauza unei schimbari exceptionale a imprejurarilor care ar face vadit injusta executarea intocmai a prestatiei caracteristice”, se arata in cererea presedintelui Iohannis de reexaminare a legii.
„Se derogă astfel de la regimul juridic al impreviziunii, reglementat la art. 1271 din Codul Civil, cu consecințe directe asupra securității raporturilor juridice”, se arata in cerere.
„Menționăm că art. 1271 din Codul civil acoperă în prezent ipoteza avută în vedere de inițiator în expunerea de motive, respectiv creșterea costurilor executării propriei obligații. În acest caz, instanța de judecată are posibilitatea de a aprecia în concret adaptarea contractului ori încetarea acestuia prin raportare la anumite condiții obiective.
Altfel spus, chiar și fără reglementarea trimisă la promulgare, pentru contractele încheiate sub imperiul Codului civil instanțele pot revizui contractele, asigurându-se astfel restabilirea echilibrului contractual”, mai explica presedintele Johannis.
La randul sau, BCE avertizeaza ca aceasta prevedere, ca legea sa se aplice atat creditelor performante cat si celor neperformante, compromite semnificativ siguranta juridica si administrarea adecvata a riscului de credit:
“Se observă faptul că, datorită sferei largi de aplicare, proiectul de reglementare s-ar aplica nu doar creditelor de consum, ci și creditelor comerciale ale persoanelor fizice, și creditelor performante și neperformante deopotrivă. În timp ce abilitatea instituțiilor financiare de a administra efectiv riscul de credit depinde de un cadru legal sigur, predictibil și stabil care să asigure în mod adecvat un echilibru între interesele creditorului și debitorului, proiectul de reglementare introduce modificări fără precedent ale cadrului legal aplicabil contractelor de credit din România și compromite semnificativ siguranța juridică și administrarea adecvată a riscului de credit în instituțiile financiare”, se arata in avizul BCE.
BCE observă că, drept răspuns la criza financiară, anumite state membre ale Uniunii au introdus noi cadre legale cu privire la restructurarea datoriei personale, care, în foarte puține cazuri, au inclus un drept limitat de a returna bunul ipotecat în loc de rambursare. Totuși, exercițiul acestui drept nu este lăsat la discreția împrumutatului, ci este condiționat de îndeplinirea unor criterii economice și de eligibilitate stricte.
În acest sens, BCE sfătuiește autoritățile române să evalueze cu atenție impactul proiectului de reglementare asupra contractelor de credit existente pentru a asigura siguranța juridică și pentru a evita conflictul nedorit cu drepturile contractuale și de proprietate ale instituțiilor de credit, precum și pentru a preîntâmpina apariția hazardului moral în relația dintre creditor și debitor. Proiectul de reglementare ar trebui să urmărească asigurarea unui echilibru adecvat între obligația generală a debitorilor de a-și îndeplini obligațiile de plată, care contribuie la o cultură de plată promptă, la menținerea solidității instituțiilor de credit și preîntâmpinarea hazardului moral, și nevoia de a oferi asistență persoanelor fizice care se confruntă cu dificultăți financiare severe”, se mai arata in opinia BCE.
Acordarea de drepturi generale, precum cele prevăzute de articolul 1 alineatul (2) din proiectul de reglementare, care nu sunt prevăzute exclusiv pentru debitori care au nevoie de protecție socială, poate conduce la hazard moral și poate compromite oferta de creditare în viitor.
Astfel de drepturi pot încuraja debitorii care nu au cu adevărat nevoie de protecție să profite de schimbările prețurilor bunurilor imobiliare și să înceteze să își respecte obligațiile, chiar dacă au posibilitatea de a și le îndeplini în totalitate. În anticiparea impactului negativ pe care astfel de drepturi l-ar putea avea asupra disciplinei de plată în România, băncile ar putea fi îndemnate să adopte condiții de creditare mai aspre și să grăbească rambursările anticipate. Ratele mai ridicate ale dobânzii și creditarea limitată a gospodăriilor și micilor afaceri pot afecta negativ creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Prin urmare, astfel de drepturi ar trebui să vizeze împrumutații vulnerabili și să fie însoțite de măsuri de siguranță eficiente care să prevină intrarea strategică în imposibilitate de plată și să evite un impact negativ asupra creditării viitoare. În absența unor astfel de condiții, funcționarea normală a instituțiilor de credit poate fi grav afectată, ceea ce ar putea afecta negativ soliditatea instituțiilor de credit individuale și, prin efectele de contagiune, ar putea genera riscuri substanțiale pentru întregul sistem financiar. În cazul în care astfel de riscuri la adresa bunei funcționări a canalului de creditare s-ar materializa, există posibilitatea unor efecte negative de propagare asupra economiei”, se mai arata in opinia BCE.
2. Legea se aplica retroactiv, contrar prevederilor Codului Civil, Constitutiei si directivei europene
O alta problema importanta a legii este aceea ca se aplica retroactiv, adica si creditelor vechi, semnate inainte de aparitia legii, ceea ce contravine principiilor Codului Civil, Constitutiei si directivelor europene.
„În ceea ce privește derogarea de la Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, menționăm faptul că aceasta nu acoperă situația contractelor de credit încheiate sub imperiul vechiului Cod Civil, cu atât mai mult cu cât potrivit art. 11 din legea trimisă la promulgare aceasta urmează a se aplica și contractelor de credit aflate în derulare”, se arata in cererea de reexaminare a legii trimisa Parlamentului de presedintele Iohanis.
In opinia BCE se arata urmatoarele: „Autoritățile române trebuie să evalueze dacă retroactivitatea proiectului de reglementare respectă principiile Constituției României. Cu toate acestea, BCE observă că introducerea de măsuri cu efect retroactiv, precum acest proiect de reglementare, riscă să compromită siguranța juridică și nu respectă principiul așteptărilor legitime.”
3. Legea incalca Directiva nr.17/2014 privind ccreditele ipotecare
BCE mai avertizeaza ca legea lui Piperea incalca si Directiva nr.17 din 2014 privind creditele ipotecare, care nu se poate aplica si creditelor in derulare.
De asemenea, in opinia BCE se mai arata ca „autoritățile române sunt invitate să verifice cu Comisia Europeană dacă proiectul de reglementare este compatibil cu Directiva 2014/17/UE, conform căruia statele membre nu împiedică părțile la un contract de credit să convină în mod explicit că returnarea sau transferul către creditor al garanției sau al veniturilor obținute din vânzarea garanției este suficient pentru a rambursa creditul.”
Este vorba, asadar, ca partile (clientul si banca) sa fie de acord cu darea in plata. Pe cand, in legea Piperea este vorba de o obligatie a bancilor, chiar daca nu se prevede in contract, precizeaza BCE: „Conform articolului 3 din proiectul de reglementare, prin derogare de la dispozițiile relevante din Codul civil român, debitorii au dreptul de a se descărca pe deplin de obligațiile ce le revin prin transferul dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat către creditorii lor. Creditorii nu au dreptul de a se opune transferului bunului imobil ipotecat dacă un contract de credit intră în sfera de aplicare a proiectului de reglementare și îndeplinește condițiile relevante pentru aplicabilitatea proiectului de reglementare. „
4. Legea nu se coreleaza cu programul Prima Casa si cu legea insolventei persoanelor fizice
In cererea de reexaminare se mai mentioneaza ca legea lui Piperea nu se coreleaza nici cu legislatia privind Prima Casa, in sensul ca nu e clar daca legea se aplica si acestor tipuri de credite (caz in care BNR si FNGCIMM au avertizat ca va duce la disparitia programului) nici cu legea privind insolventa persoanelor fizice (legea 151/2015).
“Art. 59 din Legea nr. 151/2015 reglementează darea în plată specială, posibilă în cazul în care, deși au fost efectuate toate demersurile prevăzute de lege, lichidatorul procedurii nu a reușit să valorifice un bun urmăribil în termenul prevăzut de lege”, precizeaza presedintele Iohannis.
In concluzie, atat in opinia presedintelui, cat si a BCE, legea ar fi OK daca s-ar aplica doar celor care nu-si mai pot achita ratele la credite si daca nu s-ar aplica retroactiv.
