Comisia Europeană a aprobat duminică ajutorul suplimentar pe care Guvernul de la Atena îl va acorda celui mai mare grup bancare elen, Piraeus, pe baza planului de restructurare modificat, realizat după publicarea rezultatelor testelor de stres derulate de Banca Centrală Europeană, transmite Reuters, preluata de Agerpres.

BCE a estimat că necesitățile de capital ale Piraeus Bank se ridică la 4,93 miliarde de euro. Din această sumă, banca a obținut 1,94 miliarde de euro de la investitorii privați iar autoritățile de supervizare au aprobat noi acțiuni de majorare a capitalului, în valoare de 271 milioane de euro. Restul de 2,72 miliarde de euro va fi acoperit de Guvernul elen, care va primi în acest scop bani de la fondul de salvare al zonei euro (ESM).

'Comisia Europeană a aprobat ajutorul suplimentar de stat de 2,72 miliarde de euro către Piraeus Bank, în conformitate cu legislația UE privind ajutorul de stat, pe baza planului de restructurare modificat', se arată în comunicatul instituției.

Necesarul de capital al băncilor din Grecia se ridică la 14,4 miliarde de euro (15,9 miliarde de dolari), potrivit scenariului negativ al testelor de stres anunțat recent de Banca Centrală Europeană, și la 4,4 miliarde de euro, conform scenariului de bază. Multe dintre băncile grecești sunt deținute de stat și mai au doar puțini acționari privați.

Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) — principalul acționar al băncilor elene — va furniza 75% din ajutorul necesar prin intermediul obligațiunilor convertibile contingente și 25% în schimbul acțiunilor noi ce vor fi emise de creditori. Dacă băncile acoperă deficitul de capital de 4,4 miliarde de euro de la investitorii privați, ajutorul de stat de la HFSF va acoperi restul de până la 14,4 miliarde de euro, au anunțat recent autoritățile elene.

Este a doua oară în ultimele 18 luni când băncile elene solicită fonduri de la investitori. După testele de stres derulate de BCE anul trecut în rândul băncilor din zona euro, necesarul de capital al creditorilor eleni a depășit opt miliarde de euro. În ultimii ani, situația băncilor elene s-a înrăutățit pe fondul declinului economiei și al majorării valorii creditelor neperformante.

După ce premierul Alexis Tsipras a introdus restricții asupra mișcărilor de capital, retragerile de depozite din băncile grecești au încetinit, în condițiile în care, în primele luni ale anului, deponenții greci au scos peste 43 de miliarde de euro din conturile lor bancare, sau 26,5% din totalul economiilor.