In 6 dintr-un numar de 16 scenarii calculate de BNR privind impactul aplicarii proiectului de lege privind darea in plata, scris de avocatul Gheorghe Piperea, o banca ar intra in faliment, intrucat are prea multe credite ipotecare a caror valoare este mai mare decat cea a imobilelor cu care au fost garantate, astfel ca ar suferi pierderi iremediabile in cazul in care clientul preda casa bancii pentru a scapa de datorii, asa cum permite legea, spune Nicolae Cinteza, seful supravegherii bancilor din cadrul BNR.

La randul sau, seful directiei de stabilitate din cadrul BNR, Eugen Radulescu, a declarat ca daca legea ar intra in vigoare, pierderile suferite de banci ar fi intre doua si patru miliarde de lei, suma care nu reprezinta un risc sistemic. (vezi aici detalii)

„Directia de stabilitate din BNR a facut o simulare, iar marti, cand am fost in Parlament, a generat o oarecare suparare faptul ca atunci cand am spus ca pe 16 scenarii alese de directia de stabilitate, in 6 scenarii una dintre banci intra direct in faliment. S-au suparat domnii deputati de la Comisia Juridica pentru ca am spus lucrul acesta, dar obligatia mea este sa evidentiez existenta unui risc. Daca se va manifesta sau nu riscul respectiv, e o cu totul alta problema. Iar daca riscul acesta se mentine, obligatia mea este sa am grija ca efectele sa fie cat mai mici, in cazul in care riscul se manifesta”, a explicat Cinteza.

Analiza celor mai mari 50 de credite ipotecare

El a prezentat o analiza a celor mai mari 50 de credite ipotecare acordate de banci persoanelor fizice, conform datelor înregistrate la Centrala Riscurilor Bancare (CRB) si la Biroul de Credit, din care cel mai mare este în valoare de 5 milioane de euro. (vezi graficul) 

[1]

Cele 50 de credite au o valoare de acordare de 485 de milioane de lei, din care au mai ramas de rambursat 414 milioane lei, iar garanțiile însumeaza 508 milioane de lei, mai mult decat creditele. Restantele aferente acestor credite la finalul lunii octombrie se ridica la 118 milioane lei, adica 24% din valoarea creditelor.

Valoarea expunerii (creditelor) raportata la valoarea garantiilor, adica raportul loan to value, calculat ca raport intre suma acordata din suma datorata, este de 95% in cazul sumei acordate, respectiv 81% in cazul sumei ramase de rambursat, ceea ce inseamna ca garantiile depasesc valoarea creditelor.

"Dar sunt situatii in care (vedeti punctul rosu din grafic) valoarea garantiei este atat de mica, incat indicatorul loan to value nu a putut fi pus in grafic", explica Cinteza.

"Punctele rosii de deasupra liniei, care ar reprezenta o acoperire cu garantii de 100% a creditelor, nu ar indica probleme pentru creditele respective, in sensul ca la orice dare in plata care ar fi cu garantie mai mare decat valoarea creditului, banca va incerca sa o valorifice cu speranta ca va obtine ceva superior creditului si va asigura stingerea acestuia.

Problema este insa cu acel nivel care se situeaza sub 100%, existand situatii cand valoarea creditului ar ajunge la 500% din valoarea garantiei, aceasta ajungand sa nu mai reprezinte decat o cincime din ce era initial", adauga Cinteza.

Este vorba de speculatori imobiliari

"Structura creditelor din tabel este urmatoarea: este vorba de persoane fizice care, va spun cu certitudinte, au cumparat terenuri in scop speculativ. Adica la momentul cumpararii, au sperat ca vor obtine ulterior, prin vanzare, o suma mai mare, dar a venit criza si nu a mai reusit sa-l vanda, astfel ca imprumutul a devenit restant la banca. Anumite prevederi din contract ar face persoana respectiva sa plateasca nu numai cu terenul, ci si cu alte bunuri pe care le detine (pentru a-si rambursa creditul obtinut).

S-au cumparat si apartamente pe o scara de bloc, in scopul revanzarii lor, in speranta de a obtine un pret mai mare, care sa asigure rambursarea creditelor. Aparitia crizei a facut ca apartamentele sa nu mai poata fi vandute, iar pretul obtinut nu asigura rambursarea creditului. S-au cumparat case de vacanță, terenuri agricole", a adaugat Cinteza.

Nu e o lege buna pentru ca nu face diferenta intre speculatori si familiile care locuiesc in case

Cinteza considera ca legea nu este buna, intrucat nu face diferenta intre speculatori si familiile care locuiesc in apartamentele cumparate pe credit.

"Legea (privind darea în plată), asa cum e redactata, vorbeste de transmiterea catre creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobilului ipotecat în favoarea creditorului. Atâta timp cât legea nu face diferența între tipurile de colaterale de care am vorbit în cazul celor 50 de persoane cu cele mai mari credite și un apartament în care locuiește o familie cu doi copii și care nu mai poate plăti creditul, mi se pare că legea asta nu este o lege bună.

Cel puțin în forma în care este redactată ea acum, legea nu numai că îi favorizează pe debitorii aceștia (speculatori), dar omoara de tot creditarea. De ce? Urmatorul pas pe care-l vor face bancile va fi sa creasca atat de mult avansul solicitat pentru credit, incat nimeni dintre cei care nu au resurse in momentul de fata nu va mai putea lua un credit.

In prezent, avansul este intre 15% si 25% si parerea mea e ca va urca la 40%-50% lejer, in conditiile unei astfel de legi. Legea nu este făcută să îi protejeze pe cei care au cu adevărat o problema socială. Orice poate fi discutat...", adauga Cinteza.