Scotianul Angus Deaton, profesor la universitatea americana Princeton, a primit premiul Nobel pentru economie in acest an pentru cercetarile sale in domeniul microeconomiei, in contextul in care macroeconomia a acaparat in ultimii ani dezbaterile publice si academice.
Intr-un interviu acordat publicatiei oficiale a Premiului Nobel din Stockholm, Deaton a spus: “Incerc sa explic lucrurile, sa strang datele care formeaza un puzzle si sa arunc putina lumina printre ele. Traim intr-o lume confuza si uneori e greu sa o intelegi. Stiti...cele mai frumoase momente sunt acelea in care dupa ce aduni infomatiile, reusesti sa le aranjezi in asa fel incat sa poata face lumina asupra unui lucru pe care chiar nu-l intelegi. Chiar daca nu clarifica total un lucru, ajuta in a stabili niste conexiuni."
De ce este importanta colectarea datelor la un nivel individual, al gospodariilor populatiei? Deaton: “Pentru ca in final totul se rezuma la individ (it's about people in the end). Trebuie sa intelegi ce-i face pe oameni fericiti (what makes people tick) si trebuie sa intelegi ce e bine pentru ei. Eu am incercat intotdeauna sa inteleg comportamentul oamenilor si ceea ce fac ei.”
Iata cum motiveaza Academia Regala de Stiinte a Suediei acordarea premiului:
“Pentru stabilirea politicilor economice care sa ajute la scaderea saraciei si crestere bunastarii, mai intai trebuie sa intelegem obiceiurile de consum la nivel individual. Mai mult decat oricine altcineva, Angus Deaton a fost cel care si-a adus contributia in acest domeniu. Prin stabilirea legaturilor dintre comportamentul detaliat la nivel individual cu efectele agregate, cercetarile sale au transformat domeniile microeconomiei, macroeconomiei si economiei de dezvoltare (development economics).
Cercetarile lui Deaton au incercat sa raspunda la trei intrebari esentiale:
1. Cum isi aleg consumatorii bunurile pe care le cumpara?
Raspunsul la aceasta intrebare este important nu doar pentru a explica si a prognoza preferintele consumatorilor, dar este crucial si pentru a evalua cum este afectata bunastarea diferitelor categorii de populatie de reformele economice adoptate de autoritati, precum modificarea taxelor pe consum.
In lucrarile sale de inceput, din anii 80, Deaton a dezvoltat asa-numitul Sistem al Cererii Aproape Ideal (Almost Ideal Demand System), o modalitate simpla dar flexibila de estimare a modului in care cererea pentru un anumit produs depinde de pretul tuturor produselor si de venitul individual. Metoda sa, dezvoltata ulterior, a devenit acum un standard atat in mediul academic cat si in evaluarea practica a politicilor economice.
2. Cat din veniturile unei societati sunt cheltuite si cat sunt economisite?
Pentru a explica cum se formeaza capitalul si magnitudinea ciclurilor economice, trebuie sa intelegem conexiunea intre venituri si consum de-a lungul timpului. In cateva lucrari din anii 90, Deaton a aratat ca teoria dominanta a consumului nu poate explica aceste legaturi daca se porneste de la veniturile si consumul agregat. In schimb, trebuie analizat cum isi adapteaza un individ comportamentul de consum in functie de propriul venit, care difera destul de mult fata de venitul agregat.
Aceasta cercetare demonstreaza clar de ce analiza datelor individuale este esentiala pentru a intelege tendintele pe care le observam in datele agregate, o abordare adoptata ulterior pe scara larga in macroeconomia moderna.
3. Cum masuram si analizam cel mai bine bogatia si saracia?
In cele mai recente analize, Deaton a demonstrat cat de eficienta este masurarea nivelului de consum la nivel individual pentru a discerne mecanismele din spatele cresterii economiei. Cercetarile sale au dezvaluit principale capcane in comparararea gradului de saracie in diverse momente si locuri. Acestea au demonstrat, de asemenea, cum pot fi folosite inteligent datele de la nivelul gospodariilor populatiei pentru a clarifica o serie de probleme precum relatiile dintre nivelul venitului si aportul de calorii sau gradul de discriminare sexuala in cadrul unei familii. Cercetarile lui Deaton asupra comportamentului gospodariilor populatiei au ajutat la transformarea domeniului economiei de dezvoltare (development economics) dintr-unul de tip teoretic, bazat pe date agregate, intr-unul empiric, bazat pe date individuale detaliate.”
