Anul 2019 a devenit o țintă nefezabilă pentru aderarea României la zona euro, din cauza faptului că anunțarea obiectivului nu a fost urmată de o foaie de parcurs clară, iar discuțiile legate de o legislație care poate duce la derapaje bugetare ne îndepărtează și mai mult de un asemenea obiectiv, susține viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Bogdan Olteanu, citat de Agerpres.

"2019 nu a fost neapărat, la momentul anunțării sale, o țintă imposibilă. Noi am calificat-o drept una foarte ambițioasă și am lăudat aptitudinile de ancoră pentru politicile publice. 2019 a devenit tot mai mult o țintă nefezabilă pe măsură ce anunțarea ei nu a fost urmată de elaborarea unui plan de acțiune și de punerea sa în practică. Relansarea discuției în această vară de către președintele României poate crea premisele unei asemenea construcții instituționale. (...) Desigur, vedem și cealaltă față a monedei: discuțiile publice despre legislație care să ducă la derapaje bugetare, prin care criteriile de convergență nominală să fie și ele încălcate, ne îndepărtează de un asemenea obiectiv", a explicat joi Olteanu în cadrul conferinței "Viitorul României în Europa deceniului următor".

Oficialul BNR este de părere că România trebuie să își asume că viitorul său bun este în zona euro, pentru că rămânerea în afara zonei nu scutește țara de implementarea reformelor structurale, ci acestea ar trebui să fie chiar mai dure într-o astfel de perspectivă.

"Văd o discuție serioasă și importantă despre necesitatea intrării în zona euro cu o economie viabilă, ceea ce presupune fundamental bugete echilibrate și competitivitate, asigurate prin reforme structurale. Pentru cei care nu doresc sau se tem de asemenea politici am un mesaj dezamăgitor: rămânerea în afara zonei euro nu înlătură nevoia de asemenea reforme. Dimpotrivă! Ne impune mai mari măsuri pentru a asigura stabilitatea în criză a unei țări izolate și lipsite de protecția credibilității unei mari forțe economice și politice globale. Nu scapi de reforme grele dacă eviți intrarea în zona euro", a precizat viceguvernatorul BNR.

În schimb, el a subliniat că intrarea în zona euro a unei economii necompetitive este neserioasă, trecând peste faptul că o asemenea abordare nu ar fi acceptată de membrii euro-zonei. În acest context, reprezentantul BNR a reamintit faptul că nu există substitut pentru creșteri de productivitate, iar pentru reluarea parcursului către moneda unică europeană România trebuie să își stabilească un calendar de politici care să asigure creșteri de productivitate, să îl integreze într-o foaie de parcurs și să avanseze un termen rezonabil pentru aderare.