Seful BCR, cehul Tomas Spurny, care de la 1 octombrie va pleca de la conducerea bancii, fiind inlocuit de Sergiu Manea, spune ca Legea 193 din 2013 privind clauzele abuzive este nedreapta si gresita iar bancile, indiferent ce actionari au, se vor confrunta cu pierderi majore din cauza ei si nu vor putea sa faca absolut nimic in aceasta privita.

Spurny: “O lege pe care o consider problematică este legea 193/2013. Această lege prevede ca oricine are împrumut contractat înainte de anul 2013, se poate duce la bancă şi poate argumenta că, indiferent când a fost contractat împrumutul respectiv, sunt şanse ca el să fie ilegal. De când sunt în România, pot spune că aproape am devenit un avocat avizat, pentru că, având în vedere esenţa directivei EU referitoare la credite şi modul în care celelalte ţări în care am lucrat au implementat această directivă, pot afirma că această lege este nedreaptă, greşită şi din multe puncte de vedere necorespunzătoare, în opinia mea, în contextul European.

Aceasta este opinia mea personală. Ceea ce este însă foarte clar este că toate aceste reglementări vor avea un impact puternic asupra sectorului bancar din România, dacă nu se va schimba situaţia. Mai simplu spus, ţinând cont de legea 193, băncile din România, indiferent de acţionari şi cu investitori diferiţi, se vor confrunta cu pierderi majore şi nu vom putea să facem absolut nimic în această privinţă.

Cred în simetrie şi cred că acest lucru ar trebui supus dezbaterii publice, pentru a servi interesele societăţii şi cred că industria noastră bancară, inclusiv BCR, s-a schimbat foarte mult în ultimii cinci ani. Cred în această simetrie şi îmi pun speranţe în înţelepciunea aleşilor publici şi în faptul că lucrurile se vor schimba, astfel încât să putem beneficia de un viitor mai bun. „

BCR are o serie de procese individuale si colective cu clientii care reclama clauzele abuzive din contactele de credit. Si ANPC a dat in judecata BCR si alte 25 de banci pentru eliminarea tuturor clauzelor abuzive din contractele de credit, conform Legii 193/2000.

BCR a castigat procesul cu ANPC in prima instanta la Tribunalul Bucuresti, insa o decizie definitiva va fi data de Curtea de Apel (vezi aici ce spun ANPC si BCR despre acest proces)

In octombrie 2013 au intrat in vigoare doua articole (12 si 13) din Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori, potrivit carora, in urma constatarii de catre o instanta a unei clauze abuzive, la solicitarea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) sau a unei asociatii reprezentative, hotararea instantei permite inlaturarea clauzei abuzive din toate contractele.

Fragmente din discursul lui TOMAS SPURNY la Conferinta “CSR si Conformitate” (Camera de Comert si Industrie a Romaniei, Sept. 2015)

Misiunea noastră în această ţară este de a cumpara risc – pentru ca noi in fapt oferim bani ca împrumut, aşadar cumpărăm risc şi vindem încredere.

Încrederea este cel mai important bun, este cel mai important aspect în industria bancară, este motorul care pune în mişcare industria pe care o reprezint. Să ceri, însă, unui bancher să vorbească despre responsabilitate socială este cam mult, mai ales dacă citesti ziare şi ai urmărit evenimentele din 2008 până acum.

"Fie ca iti plac sau nu costumele cu dungi, noi indeplinim un rol important"

Dacă deschizi ziarele financiare, industria bancară este portretizată ca ceva demonic. Suntem creionaţi ca fiind oameni care profită pentru a crea nefericire, pentru a crea unor condiţii sociale dificile.

Nu sunt de acord cu această perspectivă deoarece cred că fie că îţi plac sau nu băncile, fie că îţi plac sau nu costumele cu dungi, fie că îţi place întreaga industrie bancară şi ceea ce reprezintă aceasta, noi îndeplinim un rol important.

Băncile creează intermediere în economie, şi fără intermediere nu poţi avea creştere economică, nu poţi construi prosperitatea, justiţia socială, nu poţi avea o societate civilă sau nimic din toate acestea.

Lipseşte însă reprezentarea politică, civică, cineva care să vorbească deschis despre faptul că fără bancheri şi industria bancară, ţara ar fi probabil într-o situaţie mult mai dificilă decât este azi.

Cat a castigat Erste Bank dupa preluarea BCR

Să vă dau un exemplu: Grupul Erste a investit în România în 2006 şi a plătit pentru banca pe care o reprezint 4.63 miliarde de euro.

A fost cea mai scumpă privatizare bancară de pe continent din ultimii 20 de ani, ceea ce arată că Erste este deţinută de o fundaţie care promovează şi vede potenţialul Europei Centrale, de Est şi de Sud; în consecinţă Grupul Erste a investit în această ţară 600 de milioane de euro - în active tangibile ale băncii în ultimii 10 ani.

Vorbind despre responsabilitatea socială de a cumpăra risc şi a vinde încredere, după privatizare, banca şi-a crescut bilanţul, portofoliul propriu, sume extinse către economie şi persoane fizice de la 27 de miliarde de RON la mai mult de 50 miliarde RON.

Aşadar rezultatul net al activităţii Erste din această ţară în ultimii 10 ani este reprezentat de profitul cumulativ dintre 2006 şi 2014 pentru Grupul Erste şi Fundaţia ERSTE a fost de 218 de milioane euro cumulativ pe o investiţie de 4.6 miliarde. Pentru persoanele cărora le plac calculele matematice, acest raport reprezintă o rentabilitate pentru investitor de 1% pe an. Aşadar dacă pui toţi aceşti bani într-un cont de economii într-o bancă de economii din Austria, rezultatul ar fi fost mai bun.

Cu toate acestea, Erste şi-a luat deja un angajament enorm în această ţară, şi l-a păstrat şi continuă să şi-l păstreze.

Din fericire, în momentul de faţă suntem martorii unei situaţii mai pozitive pentru performanţa băncii, având în vedere că ieşim dintr-o perioadă foarte dificilă.

Cumparam risc şi vindem încredere, pentru a crea prosperitate

Acum, dacă e să ne întoarcem la responsabilitatea socială, cred că există trei puncte importante.

Primul este încrederea. Întreaga industrie şi banca pe care o reprezint se bazează pe încredere şi convingere.

Încrederea este cel mai important ingredient pentru a putea, din nou, crea oportunităţi atât pentru cei privilegiaţi, cât şi pentru cei care au nevoie de asistenţă.

Cel de al doilea pe care aş dori să-l menţionez azi este nevoia de a reaşeza relaţiile dintre clienţi şi bancă. Trăim într-o lume ce evoluează rapid la nivel global unde paradigmele relaţiilor dintre client şi bancă s-au schimbat dramatic în ultimii 15 ani, ca urmare a multor motive pe care nu am timp să le dezvolt în acest moment.

Şi al treilea lucru pe care aş vrea să-l dezvolt este simetria părţilor interesate, simetria investitorilor, a statului şi societăţii per ansamblu, dacă e să credem teza cum că responsabilitatea socială a băncii este să cumpere risc şi să vândă încredere, pentru a crea prosperitate.

Nu cred că am făcut greşeli legale, dar am făcut greşeli morale

Să vorbim despre încredere. Ca industrie bancară, şi ca o bancă individuală, am trecut printr-o expansiune de neimaginat. Adică, dacă ne uităm la Romania 2004-2003 nu cred că mulţi ar fi putut cumpăra o casă prin ipotecă. Azi, situaţia este complet diferită, iar băncile, şi noi ca bancă suntem capabili să susţinem oameni care au aspiraţia de a deţine o proprietate.

Din nefericire, în România au loc schimbări destul de dese ale cadrului legal, şi din păcate am făcut şi nişte greşeli în trecut.

Nu cred că am făcut greşeli legale, dar am făcut greşeli morale. Şi azi oamenii ne spun că nu ne-am schimbat prea mult, iar acest argument face parte din prăpastia încrederii.

Oamenilor nu le plac băncile pentru că le consideră scumpe, iresponsabile, indiferente la toate aceste lucruri.

Clientii BCR au parte de un tratament complet diferit

Ca bancă, am acceptat provocarea, şi cred ca echipa de top management a BCR s-a schimbat complet filosofia în acest context al responsabilităţii sociale. În ultimii trei ani am lucrat pe mai multe planuri.

În primul rând am stabilit o structură în cadrul băncii numită „Customer Experience”, iar persoanele care nu sunt mulţumite de bancă cred că azi au parte de un tratament complet diferit faţă de ce primeau în trecut. Acest lucru, aţi putea spune că nu este important.

"Scade rata" nu e truc de marketing

Al doilea aspect foarte relevant este faptul că ne-am lovit în ultimii trei ani de dificultăţi economice fără precedent, ca urmare a faptului că parte din populaţie a ajuns în situaţia de a nu-şi mai putea plăti creditele. Veţi vedea pe stradă afişe cu lansarea unei campanii ample care se numeşte “Scade Rata”, am reuşit să facem în aşa fel încât oamenii să-şi poată reduce ratele cu 15 până la 40 la sută.

Aţi putea spune că nu e altceva decât un truc de marketing, dar eu nu cred că este doar atât, pentru că investim 200 de milioane de euro pe parcursul mai multor ani pentru a ne asigura că populaţia României vede nişte rezultate tangibile şi acţiuni clare, pentru ca nu vrem să fim o sursă de nefericire şi dificultăţi financiare. Vrem ca oamenii să-şi poată trăi propriile vieţi şi să profite de oportunităţile care suntem siguri că vor veni.

In al doilea rînd, este foarte important să ne îmbunătăţim relaţiile. Şi nu vreau să insist prea mult, dar dacă vii la o bancă şi nu eşti nici matematician, nici expert financiar, te vei confrunta cu o mulţime de termeni care nu-ţi vor spune nimic. Noi, ca bancă, am implementat acum un program pe care eu îl numesc ghid de creditare responsabil.

Dacă vii la una dintre filialele noastre, vei primi ceva care seamănă cu o etichetă de avertizare lipită pe tot felul de produse, iar această etichetă de avertizare este de fapt o carte, care include peste 30 de întrebări pe care ar trebui să le adresezi băncii înainte de a contracta un împrumut.

Un împrumut te poate ajuta foarte mult dacă vrei să-ţi cumperi o casă sau dacă întâmpini o problemă de lichiditate, pe care trebuie s-o rezolvi cumva ori dacă vrei să achiziţionezi altceva.

Dar împrumuturile se pot dovedi foarte periculoase, pentru că în momentul în care te îndatorezi şi nu îţi poţi plăti ratele, vor veni şi consecinţele, nu numai în România, dar oriunde în lume. Astfel, oricine va veni la noi va beneficia de toate aceste informaţii şi sperăm că oamenii vor şti să profite cât mai mult de ele. Distribuim peste de 100.000 de astfel de broşuri educative, astfel încât să arătăm că ne luăm un angajament ferm să facem lucrurile cum trebuie, şi nu numai; subliniem clar riscurile pe care le oamenii le pot întâmpina atunci când fac afaceri cu noi.

România este cea mai volatilă în ceea ce priveşte cadrul legislativ

Un al treilea lucru de care trebuie să ţinem cont, în ceea ce priveşte responsabilitatea socială şi conformitatea cu cadrul de reglementare, este simetria părţilor interesate. Am avut o experienţă din care am învăţat foarte mult în această ţară, care printre altele are şi probleme legate de volatilitatea sistemului legislativ.

Din 15 ani de activitate în sistemul bancar, am făcut calculul de curând, am lucrat în 6 sau 7 ţări, şi trebuie s-o spun că România este cea mai volatilă dintre ele, în ceea ce priveşte cadrul legislativ. Este foarte dificil să urmăreşti aici ce se întâmplă în Parlament şi să îţi faci o idee despre ce va urma...

O lege pe care o consider problematică este legea 193/2013. Această lege prevede ca oricine are împrumut contractat înainte de anul 2013, se poate duce la bancă şi poate argumenta că, indiferent când a fost contractat împrumutul respectiv, sunt şanse ca el să fie ilegal. De când sunt în România, pot spune că aproape am devenit un avocat avizat, pentru că, având în vedere esenţa directivei EU referitoare la credite şi modul în care celelalte ţări în care am lucrat au implementat această directivă, pot afirma că această lege este nedreaptă, greşită şi din multe puncte de vedere necorespunzătoare, în opinia mea, în contextul European.

Aceasta este opinia mea personală. Ceea ce este însă foarte clar este că toate aceste reglementări vor avea un impact puternic asupra sectorului bancar din România, dacă nu se va schimba situaţia. Mai simplu spus, ţinând cont de legea 193, băncile din România, indiferent de acţionari şi cu investitori diferiţi, se vor confrunta cu pierderi majore şi nu vom putea să facem absolut nimic în această privinţă.

Cred în simetrie şi cred că acest lucru ar trebui supus dezbaterii publice, pentru a servi interesele societăţii şi cred că industria noastră bancară, inclusiv BCR, s-a schimbat foarte mult în ultimii cinci ani. Cred în această simetrie şi îmi pun speranţe în înţelepciunea aleşilor publici şi în faptul că lucrurile se vor schimba, astfel încât să putem beneficia de un viitor mai bun."