Majorarea semnificativa a salariilor din sectorul public de sanatate reprezinta un risc real pentru Guvern ca in 2016 sa ajunga la un deficit bugetar de peste 3%, pragul impus de normele europene, cu toate ca relaxarea fiscala avuta initial in vedere in noul cod fiscal a mai fost ajustata, apreciaza economistii bancilor BCR si ING.
Exista chiar riscul ca agentiile de rating sa inrautateasca perspectiva de rating a Romaniei de la stabila, in prezent, la negativa, daca masurile de relaxare fiscala si de crestere a salariilor vor fi adoptate de Parlament, avertizeaza economistii ING.
Partidele politice au ajuns la un consens privind reducerea TVA din 2016 de la 24% in prezent la 20%, mai putin decat 19% cum era prevazut initial, urmand ca din 2017 sa mai scada cu 1 procent. De asemenea, acciza speciala pentru carburanti nu se va elimina de anul viitor ci abia din 2017.
Aceste ajustari vor avea ca efect o reducere de 0,7% din PIB a deficitului bugetar (0,3% din reducerea TVA), estimat de economistii ING la 3,3% din PIB in 2016, ceea ce inseamna o incadrare in limita de 3%.
Totusi, majorarea salariilor din sectorul medical cu 25% anual pana in 2017, cu prima crestere in luna octombrie din acest an, cum s-a anuntat recent, ridica iar riscul ca pragul deficitului de 3% sa fie depasit anul viitor.
ING estimeaza ca impactul majorarilor salariale din sanatate asupra bugetului va fi de 1,7 miliarde lei anual (0,2% din PIB).
Economia are nevoie de investitii, nu de consum
La randul sau, Radu Craciu, economistul-sef al BCR, considera ca “exista un pericol serios ca deficitul fiscal sa depaseasca 3%, afectand stabilitatea fiscala si echilibrele macroeconomice ale economiei romanesti”, intrucat reducerea de TVA ramane ridicata, desi scade la 20% in 19%, iar majorarile de salarii din sistemul sanitar sunt de asemenea importante.
“Economia romaneasca are in continure nevoie de stimulente de crestere, dar nu pe partea de consum, intrucat acesta creste deja destul de puternic. Problema este ca economia tarii nu poate face fata unei cresteri atat de mari a consumului. Riscul este ca majorarea consumului sa determine cresterea importurilor si implicit o crestere a datoriei extern”, spune Craciun.
“De aceea, este important ca economia sa fie stimulata prin investitii, ceea ce nu este cazul pana acum, investitiile publice fiind in scadere pe parcursul ultimilor ani, reflectand inabilitatea guvernului de a cheltui banii publici intr-un mod eficient”, adauga economistul-sef al BCR.
Estimarea economistilor ING si BCR este mai mare cu 1 punct decat cea prognozata de ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici, care a declarat ca deficitul public va ajunge la 2% anul viitor, in urma masurilor de relaxare fiscala din Codul Fiscal.
El a admis insa ca guvernul nu se va incadra in tinta de deficit structural de 1,2% la care s-a angajat executivul. "Nu ne vom încadra în acea țintă de 1,2%, impactul fiscal", a declarat Teodorovici, citat de Agerpres.
Mugur Isarescu a impiedicat adoptarea Codului Fiscal
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a fost prima voce care a criticat masurile de relaxare fiscala avute in vedere in noul Cod Fiscal, intrucat ar putea inrautati din nou indicatorii macroeconomici ai Romaniei, in primul rand deficitul bugetar, cu efecte adverse, precum cresterea costurilor de finantare si a increderii investitorilor.
Guvernatorul a reusit sa-l convinga pe presedintele Iohannis sa retrimita proiectul Codului Fiscal la Parlament pentru a fi modificat, iar dupa o campanie publica intesa a BNR pentru a convinge publicul de importanta mentinerii unor indicatori macroeconomici echilibrati, politicientii au convenit sa faca unele concesii.
Problema este ca intre timp guvernul condus de Victor Ponta a anuntat o alta masura care ar putea afecta serios indicatorii bugetari, dupa cum avertizeaza economistii ING, si anume majorarea semnificativa a salariilor din sectorul de sanatate, care ar putea avea si un efect de domino printre salariatii altor sectoare publice, precum invatamantul.
