Bancherul - BANCI / Opinie / Politicienii romani sfideaza apelurile la reducerea cheltuielilor in conditii de criza

Principalele partide rom�neşti se �ntrec �n promisiuni financiare �naintea alegerilor generale din 30 noiembrie, sfid�nd apelurile internaţionale la reducerea cheltuielilor pentru a proteja ţara de criza financiară, comentează Reuters.

Economiştii avertizează că Rom�nia trebuie să �şi reducă cheltuielile, să reformeze sectorul public şi să se asigure că politicile sunt implementate eficient, �n caz contrar exist�nd riscul destabilizării economiei. Unii spun chiar că Rom�nia ar trebui să ceară, preventiv, ajutorul Fondului Monetar Internaţional, după ce vecinele sale Ungaria şi Ucraina au făcut acest lucru pentru a reda �ncrederea investitorilor.

Dar nici Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu, nici partidele de opoziţie, prinse �ntr-o cursă electorală str�nsă, nu au făcut din prudenţa fiscală principala lor prioritate. Toate partidele resping criticile străine, inclusiv ale FMI, ca fiind lipsite de obiectivitate, iar Guvernul riscă să nu �şi poată asuma meritul pentru creşterea economică mare de anul acesta, cea mai ridicată din UE.

"Peisajul politic actual al Rom�niei are toate ingredientele unui cocteil Molotov, distructiv pentru reforme", a comentat analistul politic Emil Hurezeanu. "Avem bătălii pe toate fronturile: �ntre preşedinte şi Guvern, �ntre sindicate şi Guvern, �ntre Guvern şi Parlament".

Majoritatea rom�nilor nu au simţit �ncă impactul crizei financiare globale la fel de dureros ca occidentalii, ceea ce face cu at�t mai dificil de explicat nevoia de austeritate fiscală, comentează Reuters. Căderea leului după falimentul băncii de investiţii Lehman Brothers a fost atenuată de intervenţia băncii centrale, iar scăderea cu aproape 75% �nregistrată anul acesta de acţiunile lichide a afectat un procent mic din populaţie. Iar dacă numărul locurilor de muncă va scădea anul viitor pe măsură ce scăderea cererii va afecta v�nzările, pentru moment şomajul este de doar 4%.

"Nu o să spun că rom�nii nu �şi vor mai cumpăra porc de Crăciun pentru că Lehman a dat faliment. Dar anul viitor s-ar putea să asistăm la ceva mai multe probleme", a comentat Ovidiu Fer, de la Wood & Company, �n Praga.

Rom�nia este cea mai săracă ţară din UE, după Bulgaria, dar nivelul de trai creşte rapid datorită creşterii economice, favorizată de consum, importurile de tehnologie şi investiţiile �n construcţii. Primul semn de necazuri a intervenit săptăm�na trecută, c�nd Standard &Poor's a cobor�t cu o treaptă ratingurile Rom�niei pentru �mprumuturile �n valută şi a scos-o din categoria statelor care au calificative din categoria "investment grade". Alte agenţii de rating nu au urmat exemplul Standard &Poor's, Moody's Investors Service apreciind că acest lucru ar fi o greşeală, parţial pentru că Rom�nia are o datorie publică mică.

Tăriceanu a �ncercat să limiteze cheltuielile preelectorale oblig�nd Parlamentul să am�ne mărirea salariilor profesorilor cu 50%. La scurt timp după cobor�rea ratingului Rom�niei, el a spus că asemenea creşteri salariale sunt periculoase �ntr-o perioadă de tulburări financiare mondiale. "Imaginaţi-vă că economia globală este Titanicul care s-a lovit de iceberg. Şi unii au �nceput, la etajele inferioare, să fie cu apa p�nă aici, iar sus, la etajele doi-trei, c�ntă muzica. Şi ăia la care c�ntă muzica sunt aici, prin Rom�nia, şi nu au auzit că Titanicul s-a lovit de un iceberg!", a declarat premierul.

Totuşi, partidul său a continuat să promită salarii mai mari pentru anul viitor, �n contextul �n care sindicatele au ameninţat cu greve masive.

Spre deosebire de 2004, c�nd campania electorală s-a concentrat pe corupţie, anul acesta pensiile şi salariile sunt principala temă de dezbatere, �n special �n contextul �n care Partidul Social Democrat se străduieşte să se refacă după scandalurile de corupţie, comentează Reuters. Partidele promit salarii mai mari, subvenţii pentru studenţi şi copii şi reduceri de taxe.

Şi mai �ngrijorătoare sunt indiciile că alegerile vor fi urmate de �ndelungate negocieri pentru formarea unei coaliţii. Sondajele arată că Partidul Democrat-Liberal (PD-L) şi PSD sunt aproape la egalitate la circa 30%, �n timp ce liberalii lui Tăriceanu se situează sub 20%. Principalele două scenarii considerate probabile, o coaliţie PD-L-PNL sau una PNL-PSD, sunt considerate dificil de realizat din cauza divergenţelor.

Unii analişti spun că cea mai bună şansă a Rom�niei pentru reforme ar fi refacerea coaliţiei celor două partide care au obţinut puterea �n 2004. PNL şi PD-L vor să menţină taxele la nivelurile actuale şi să introducă unele măsuri de austeritate fiscală, dar o veche rivalitate �ntre Tăriceanu şi preşedintele Băsescu a dus la destrămarea coaliţiei �n 2007.

"Rom�nia nu este suficient de modestă �n condiţiile mondiale actuale", a comentat Barbara Nestor, de la Commerzbank, Londra. "Cu c�t trece timpul, cu at�t mai mult �şi reduc credibilitatea".