Grecia și-a asigurat pentru următorii trei ani finanțare de aproximativ 85 miliarde de euro de la Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional, iar băncile elene primesc urgent fonduri de zece miliarde de euro, pentru recapitalizare, a anunțat marți un oficial guvernamental elen, după negocieri maraton care au durat toată noaptea, transmite Reuters, citata de Agerpres.

Valoarea pachetului de asistență financiară era estimată la 86 miliarde de euro, dar nu a existat în timpul negocierilor o confirmare a sumei.

Autoritățile elene nu au acceptat propunerea creditorilor internaționali privind gestionarea problemei creditelor neperformante. Conform surselor, autoritățile de la Atena vor să înființeze o bancă de rebuturi (bad bank) pentru a rezolva problema, în timp ce creditorii internaționali cer vânzarea lor către fondurile specializate. Rata creditelor neperformante reprezenta aproximativ 35% din totalul portofoliului de împrumuturi în primul trimestru din 2015, iar procentul ar urma să crească din cauza declinului economiei și a impunerii restricțiilor asupra mișcărilor de capital.

Luna trecută, BCE a majorat de două ori finanțarea de urgență destinată creditorilor eleni cu câte 900 milioane de euro, după acordul privind al treilea plan de asistență financiară pentru Grecia, în valoare de 86 miliarde de euro.

Acești bani au permis redeschiderea băncilor din Grecia în 20 iulie, după trei săptămâni. Limita maximă a fondurilor care pot fi retrase săptămânal de la bancomat este fixată la 420 de euro, în loc de 60 de euro pe zi anterior, pentru a evita ca populația să fie nevoită să facă zilnic coadă la ATM-uri.

Oficialii eleni se așteaptă ca acordul să fie ratificat de Parlament miercuri sau joi, urmând să fie examinat vineri de miniștrii de Finanțe din zona euro, ceea ce va permite Greciei să primească prima tranșă până în 20 august, când trebuie să achite o datorie de 3,2 miliarde de euro către BCE.

Conform surselor din apropierea negocierilor, Grecia are ca obiectiv obținerea unui excedent bugetar primar, excluzând costurile cu serviciul datoriei, din 2016. Anterior, țintele indicau un excedent bugetar primar de 0,25% din PIB în 2015, un plus de 0,5% din PIB în 2016, 1,75% din PIB în 2017 și 3,5% din PIB în 2018, susțin surse care au dorit să-și păstreze anonimatul.