Andrea Enria (foto), presedintele Autoritatii Bancare Europene (EBA) a anuntat ca nu a fost informat despre vreun plan privind nationalizarea depozitelor cu valori de peste 8.000 de euro din bancile grecesti, cum a relatat presa.
“Am mari indoieli ca vreo institutie sau autoritate publica din cadrul UE sau dintr-un stat membru UE ar putea lua in considerare o astfel de optiune, intrucat ar fi in contradictie cu legislatia europeana iar EBA ar lansa imediat procedurile privind incalcarea normelor UE”, a anuntat Enria intr-un comunicat al EBA.
El mai precizeaza in comunicat ca “legislatia UE protejeaza depozitele grecilor, la fel ca pe cele ale tuturor deponentilor din tarile UE”.
Depozitele din bancile grecesti cu valori de peste 8.000 de euro ar putea suferi un asa-zis "haircut", adica o reducere a valorii acestora cu minim 30%, pentru salvarea bancilor de la faliment, in cazul prelungirii acordului cu troika, a scris ziarul britanic Financial Times, preluat de Reuters, informatie dezmintita atat de asociatia bancilor cat si de ministrul grec de finante.
Conform Directivei privind Schemele de Garantare a Depozitelor (DGS) adoptata in 1994 si modificata in 2014, depozitele in banci sunt garantate in limita a 100.000 de euro in toate tarile din Uniunea Europeana.
“Depozitele garantate sunt explicit excluse in cazul unei proceduri de bail-in. Ceea ce inseamna ca detinatorii depozitelor garantate nu vor suferi niciodata vreo pierdere iar depozitele vor fi intotdeauna protejate pana la limita a 100.000 de euro”, se arata intr-un document explicativ publicat de Comisia Europeana privind aplicarea Directivei Schemelor de Garantare a Depozitelor.
Procedura de bail-in, opusul lui bail-out, a fost introdusa dupa izbucnirea crizei din 2008, cand o serie de state din Europa sau SUA au fost nevoite sa utilizeze fonduri publice din taxele platite de populatie pentru a salva bancile de importanta sistemica de la faliment, intrucat daca ar fi fost lasate sa falimenteze, ar fi provocat pagube mai mari decat costurile salvarii (too big to fail).
Bail-in presupune ca primii care sufera pierderi in cazul salvarii unei banci sunt actionarii acesteia, dupa care urmeaza investitorii institutionali, iar in ultima instanta si deponentii cu depozite negarantate.
Prima tara europeana care a aplicat procedura nationalizarii depozitelor negarantate a fost Cipru, in 2013.
