Banca Centrală Europeană a majorat plafonul liniei de finanțare de urgență (ELA) destinată creditorilor eleni cu 1,1 miliarde de euro (1,24 miliarde de dolari), au declarat, pentru Reuters, surse care au dorit să-și păstreze anonimatul.
Băncile din Grecia pot accesa acum fonduri totale de 84,1 de miliarde de euro. Capitalul tampon de lichiditate s-a menținut la aproximativ trei miliarde de euro, astfel încât Banca Centrală a Greciei și BCE să poată reacționa în caz de urgență.
Săptămâna trecută, plafonul a fost majorat cu 2,3 miliarde de euro.
Instituția de la Frankfurt a majorat finanțarea de urgență pentru creditorii eleni ca răspuns la cererea Băncii Greciei, îngrijorată de retragerile record din depozitele bancare. Pe fondul temerilor privind ieșirea Greciei din zona euro (Grexit), persoanele fizice și juridice au retras din conturi miliarde de euro. Aceste evoluții au forțat instituțiile financiare elene să devină dependente de finanțarea de urgență (ELA) de la Banca Centrală a Greciei.
La începutul acestui an, BCE a încetat să mai accepte obligațiuni grecești drept garanții pentru creditele acordate băncilor comerciale, ceea ce înseamnă că sarcina finanțării băncilor grecești a căzut pe Banca Centrală a Greciei. Cu toate acestea, BCE păstrează controlul, în condițiile în care împrumuturile de care băncile grecești pot beneficia prin intermediul finanțării de urgență (ELA) de la Banca Centrală a Greciei trebuie aprobate de BCE.
În mod normal, băncile grecești își asigură necesitățile de lichiditate de la Banca Centrală Europeană (BCE), însă creșterea retragerilor de depozite, după rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din 25 ianuarie, le-a afectat lichiditatea. Finanțarea oferită de ELA este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE.
Miercuri, Banca Centrală a Greciei a raportat că, în perioada octombrie 2014 — aprilie 2015, au fost retrași din băncile elene aproximativ 30 miliarde de euro (33,84 miliarde de dolari). De asemenea, instituția a avertizat că încetinirea economiei se va accelera în lipsa unui acord cu reprezentanții UE, BCE și FMI.
Mai multe luni de negocieri între Grecia și creditorii săi în privința continuării susținerii financiare a țării s-au încheiat duminică cu un nou eșec, ceea ce înseamnă că autoritățile de la Atena au la dispoziție doar două săptămâni până când trebuie să ramburseze 1,6 miliarde de euro Fondului Monetar Internațional. Vestea eșecului negocierilor i-a determinat pe investitori să vândă masiv obligațiuni și acțiuni grecești, astfel că, marți, bursele europene au atins, pentru scurt timp, cel mai scăzut nivel din ultimele patru luni.
Noi întâlniri între Grecia și creditorii săi sunt prevăzute pentru joi în cadrul Eurogrupului, reuniune a miniștrilor de Finanțe ai zonei euro, în prezența directorului general al FMI, Christine Lagarde.
Cele patru mari bănci grecești — National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank și Eurobank — sunt prezente și pe piața din România.