Publicul din România trebuie obișnuit să se uite la indicatori pe bază netă, pentru a înțelege mai bine că o reducere a rezervelor valutare nu reprezintă o problemă, ci o adaptare la noile realități ale pieței, și nici o datorie publică în creștere pe seama constituirii rezervelor de la Finanțe nu este periculoasă, susține guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, citat de Agerpres.

"Am văzut că un anunț al scăderii rezervei la Banca Națională a creat așa, o impresie, ca să nu spun altfel. E normal, ne adaptăm. Trebuie să nu ne uităm numai la cifrele brute, ci la indicatori. Noi, când stabilim criteriile de performanță, în raport cu FMI, lucrăm cu date nete, rezervele internaționale nete ale Băncii Naționale, adică rezervele proprii, eliminând valoarea rezervelor minime obligatorii sau valoarea împrumutului de la FMI, care acum nu mai e! Așa ați vedea că rezervele au crescut. Nu publicăm cifra, probabil va trebui să o publicăm. Dar dacă o publicăm și nu este înțeleasă, intrăm în altă chestiune", a declarat marți Mugur Isărescu în cadrul conferinței "Viitorul Modelelor de Business Bancar".

Guvernatorul a explicat că menținerea unei rezerve internaționale mari are costuri semnificative pentru BNR, însă "merită", pentru că avantajele se răsfrâng asupra economiei, prin costurile reduse la împrumuturi.

"Știți că un nivel mare al rezervelor, chiar dacă nu este folosit, este un descurajant al atacurilor speculative, păstrează echilibrul pieței. Că se tot întreba lumea de ce a luat România 20 miliarde euro (de la FMI și CE — n.r.). Acum i-am dat aproape pe toți înapoi. Am fost unul dintre cei care am pledat pentru o sumă mai mică, acum îmi dau seama că aș fi greșit. Era nevoie, în condițiile acelea de incertitudine, de zvonistică la nivel internațional. Acum s-au schimbat condițiile, aversiunea la risc este mult mai mică", a mai spus Isărescu.

Șeful BNR a subliniat faptul că menținerea unui nivel ridicat al rezervelor costă, însă câștigul pentru economie este mai mare decât costul. De asemenea, el a menționat faptul că și Ministerul Finanțelor are rezervele sale, sub formă de buffere, fapt care se reflectă într-o datorie publică aparent ridicată. "Datoria publică netă, dacă s-ar scădea cele 6-7 miliarde de lei, cât sunt bufferele de la Finanțe — cam mari, dar nu ne băgăm peste dânșii, așa cum nici dânșii nu se bagă peste rezervele noastre — am vedea că datoria publică nu a crescut", a mai spus Isărescu.

În opinia sa, mediul financiar ar trebui să facă un efort de popularizare a indicatorilor pe bază netă, care ar duce la o mai bună înțelegere a situației și "ne-ar feri de anumite capcane".