Nicolae Cinteza, seful supravegherii bancilor din BNR, a declarat, pentru Bancherul.ro, ca banca centrala nu va lasa Banca Comerciala Carpatica sa intre in faliment in cazul in care actualul actionar principal, Ilie Carabulea, nu-si va vinde actiunile sau nu va recapitaliza banca printr-un imprumut subordonat, dupa ce in cadrul AGA de marti s-a respins planul de diminuare cu 65% a capitalului bancii pentru acoperirea pierderilor, urmat de o majare de capital prin emiterea de noi actiuni.

Seful supravegherii bancilor considera ca ceea ce s-a intamplat marti la AGA Carpatica a fost o cacialma orchestrata de Ilie Carabulea, care a votat cu mandat din partea unui actionar minoritar, desi BNR i-a suspendat dreptul de vot in banca de anul trecut, dupa ce a fost arestat pentru fapte de coruptie in cazul Carpatica Asig.

Cinteza avertizeaza ca BNR va lua masuri impotriva acelui actionar minoritar, pentru actiune concertata cu Carabulea, cum s-a procedat anul trecut si in cazul altor parteneri de afaceri ai omului de afaceri din Sibiu. Chiar daca respectivul actionar minoritar avea doar sub 1% din drepturile de vot, faptul ca Ilie Carabulea a putut sa voteze la AGA i-a influentat pe ceilalti actionari si astfel s-a respins planul sustinut de BNR.

Pierderile de aproape 170 de milioane de lei inregistrate anul trecut de Carpatica vor trebui oricum acoperite, precizeaza Cinteza, dar daca ar fi fost sterse acum prin diminuarea capitalului social, banca ar fi devenit mai atractiva pentru potentiali investitori.

Carabulea a reusit astfel sa respinga planul BNR de diminuare a capitalului bancii, care l-ar fi costat in jur de 10 milioane de euro, prin reducerea numarului de actiuni detinute, castingand si ceva timp pentru iesirea din impas. Insa BNR pare sa-si fi pierdut rabdarea cu el.

“Carabulea a promis de atatea ori ca vinde banca, incat acum nimeni nu-l mai crede. L-am chemat si la noi si am discutat cu el, explicandu-i situatia in care se afla banca si care sunt solutiile. Faptul ca cere in continuare un pret prea ridicat pentru actiunile Carpatica ma face sa cred ca de fapt nu vrea sa vanda banca”, spune Cinteza.

Ce se poate intampla mai departe cu Carpatica, in aceste conditii de blocaj in gasirea unei solutii pentru viitorul bancii?

Deocamdata, Carpatica este bine capitalizata, spune Cinteza, si in plus are si o lichiditate foarte ridicata, ceea ce inseamna ca poate functiona in continuare.

Problemele ar putea aparea insa foarte repede, in conditiile in care auditorul bancii, KPMG, a refuzat sa prezinte o opinie cu privire la rezultatele financiare ale Carpatica din 2014, din cauza faptului ca nu a fost convins de corectitudinea evaluarii garantiilor imobiliare ale bancii, care ar putea fi supraevaluate, explica Cinteza.

Din acest motiv, auditorul KPMG a cerut bancii provizioane suplimentare pentru acoperirea riscului de subevaluare a activelor imobiliare. Banca a refuzat insa sa raspunda cerintei auditorului, motivand ca evaluatorul platit de banca este responsabil de valoarea garantiilor.

In raportul KPMG se arata ca rapoartele de evalare intocmite de un evaluator independent cu privire la active imobiliare in valoare de 328 milioane lei nu furnizeaza informatii suficiente pentru a sustine ca activele imobiliare sunt evaluate la o valoare justa care sa tina cont de conditiile actuale de piata, inclusiv de lichiditatea redusa a tranzactiilor efective cu active in piata, de preturile la care s-au realizat tranzactii recente in piata si de lipsa de oferte efective pentru aceste active ale bancii.

“Din acest motiv, am cerut ANEVAR sa reevalueze respectivele garantii si nu este exclus ca din diferenta de evaluare sa rezulte o suma destul de mare si sa apara astfel o problema groasa, adica provizioane suplimentare destul de mari”, spune seful supravegherii bancilor.

BNR ar putea lua masuri “destul de serioase” la Carpatica in urmatoarea perioada

Cinteza a mai precizat ca pe baza raportului auditorului, este posibil ca in urmatoarea perioada BNR sa adopte “masuri destul de serioase” la Carpatica.

Ce s-ar putea intampla cu Carpatica daca se ajunge in aceasta situatie, ca banca sa aiba nevoie de capital suplimentar si sa nu aiba de unde sa-l ia?

Oficialul BNR mentioneaza ca teoretic Carabulea ar putea veni rapid cu un imprumut subordonat necesar recapitalizarii bancii.

Dar daca nu vine?

“Eu nu vreau falimentul bancii. Dintr-un simplu motiv: oricare dintre cele doua procese de rezolutie stabilite de normele europene si implementate prin Ordonanta nr.99 este infinit mai avantajos decat inchiderea bancii, e de 13-14 ori mai ieftin decat falimentul. Daca se va ajunge in aceasta situatie, ca banca sa fie inchisa, aceasta va merge mai departe, dar nu impreuna cu actualii actionari. Pentru ca legislatia europeana spune clar: mai intai razi toti actionarii, prin bail-in, pentru salvarea bancii”, spune Cinteza.