Creditarea in lei a inflorit, sezonier, in martie, prima luna de primavara, cu 2,4 miliarde lei (2,7%) fata de februarie, o luna de iarna, asa cum s-a intamplat si in martisorul lui 2014, cand volumul de imprumuturi a sporit cu aproape 2 miliarde lei. Cresterea din acest an este insa mai mare cu 400 de milioane de lei, stabilind asadar un record de crestere pentru creditarea in moneda nationala.

Avansul stocului de credite in lei a fost chiar mai mare decat regresul volumului de credite in valuta, cu 2,1 miliarde lei, in conditiile in care creditele pentru populatie, atat de nevoi personale cat si imobiliare, se acorda aproape exclusiv in lei, singurele care se mai imprumuta in alta moneda fiind firmele exportatoare care incaseaza valuta, fiind astfel protejate de riscul cursului de schimb.

In luna februarie, creditarea in lei a avansat cu doar 600 milioane lei, in timp ce imprumuturile in valuta au scazut cu echivalentul a 739 milioane lei.

Sporul creditarii in lei din martie a fost distribuit echilibrat intre populatie si firme (vezi si graficul): imprumuturile pentru populatie au avansat cu 1 miliard de lei, in timp ce firmele au obtinut finantari de 1,4 miliarde lei in plus fata de stocul din luna precedenta.

[1]

Populatia si firmele si-au impartit echilibrat si reducerea soldului crediarii in valuta: 1,3 miliarde lei pentru firme si 826 milioane lei pentru populatie.

Diminuarea volumelor de credite in valuta mentine insa totalul creditarii pe teritoriu negativ, cu un regres anual de 3,4%, ceea ce pentru BNR nu reprezinta un motiv de ingrijorare, conform comunicatelor bancii centrale, in ciuda semnalelor de alarma trase de FMI, potrivit caruia stimularea creditarii reprezinta principala provocare a sectorului bancar romanesc.