Datoriile celor patru banci romanesti cu capital grecesc fata de bancile-mama din Grecia se ridica la 15 miliarde de lei, adica o treime din totalul activelor detinute in Romania, in valoare de 44 miliarde lei, si 65% din volumul depozitelor atrase de la clienti, de 24 miliarde lei. Cea mai mare banca greceasca din Romania, Alpha Bank, are cele mai mari datorii sub forma de depozite si credite subordonate obtinute de banca-mama si de la alte banci, valoarea acestora ridicandu-se la aproape opt miliarde lei, mai mult decat toate celelalte trei banci la un loc: Piraeus Bank, Banca Romaneasca si Bancpost.

Sa le luam pe rand, pentru a vedea care este situatia datoriilor pe care le detin, comparativ cu volumul de active, credite si depozite.

Alpha Bank are credite atrase de la alte banci de 7,2 miliarde lei

Ce mai mare banca din Romania cu capital grecesc este Alpha Bank, dar care este si cea mai putin transparenta dintre colegele sale, rapoartele anuale ale acestei banci avand doar 16 pagini, dintre care 13 sunt ocupate de datele de contact ale directorilor si ale sucursalelor (greu de crezut, dar chiar asa este!).

Alpha Bank detinea active de 16,2 miliarde lei la finalul lui 2013, majoritatea fiind credite de 11,2 miliarde lei si titluri de stat de 3 miliarde lei. (Bancile romanesti, inclusiv cele cu capital grecesc, detin doar titluri de stat emise de guvernul Romaniei, nu si bonduri grecesti sau ale altor tari.)

Activele Alpha Bank sunt finantate intr-o proportie de mai putin de jumatate din depozite atrase de la clienti, care se ridica la doar 6,4 miliarde lei, restul resurselor fiind asigurate de credite atrase de la alte banci, in valoare de 7,2 miliarde lei. In lipsa detaliilor privind structura acestor credite, presupunem cea mai mare pondere a acestor finantari vine de la banca-mama, asa cum se intampla si in cazul celorlalte banci.

Banca mai are imprumutate fonduri de 145 milioane lei, plus un credit subordonat de la Alpha Bank din Grecia, in valoare de aproape 700 milioane lei.

In total, dependenta Alpha Bank de imprumuturile de la banca-mama, in principal, si de alte banci, intr-o pondere mai mica, se ridica la 8,1 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 1,8 miliarde euro, o suma mult mai ridicata in comparatie cu restul bancilor.

La finalul lui 2008, dupa izbucnirea crizei in Romania, dependenta Alpha Bank de banca-mama era mai mare: credit subordonat de 372 milioane lei si depozite si credite de la banci de 9,940 miliarde lei, in total 10,3 miliarde lei. Asta in conditiile in care activele erau de 17,4 miliarde lei, cu doar 1 miliard mai ridicate decat in prezent, iar depozitele se ridicau la 5,9 miliarde lei, cu doar o jumatate de miliard mai putine decat in prezent.

Bancpost are cele mai multe depozite atrase de la clienti, dar si cele mai mari pierderi

A doua banca din Romania cu capital grecesc dupa marimea activelor este Bancpost, cu 11,3 miliarde lei, dintre care creditele acordare clientelei se ridica la 7,1 miliarde lei, iar titlurile de stat sunt de 1,3 miliarde lei, conform datelor aferente pentru finalul lui 2013.

Bancpost isi finanteaza aproape integral activele din depozitele atrase de la clienti, in valoare de 8,5 miliarde lei. In aceste conditii, banca este mult mai putin dependenta de Eurobank, banca-mama din Grecia, de la care ar un imprumut subordonat de 450 milioane lei si depozite de 727 milioane lei, in total 1,1 miliarde lei.

Interesant este ca Bancpost, spre deosebire de restul bancilor grecesti, nu numai ca nu este dependenta de banca-mama, ba chiar o finanteaza cu un depozit in valoare de 819 milioane lei. In aceste conditii, expunerea neta a Bancpost fata de banca-mama se reduce la doar 300 de milioane de lei.

Problema Bancpost ramane insa pierderile mari inregistrate in ultimii doi-trei ani, mai ales in 2013 si 2014.

Piraeus Bank are un depozit de 2,9 miliarde lei de la banca-mama

Piraeus Bank este a treia ca marile dintre bancile cu capital grecesc din Romania, cu active de 9,1 miliarde lei la finalul lui 2013.

Piraeus este insa destul de atasata financiar de banca-mama din Grecia, care o sustine un depozit urias, de 2,9 miliarde lei, plus un imprumut subordonat de 355 milioane lei, in total 3,255 milioane lei.

Asta pentru ca Piraeus Bank, la fel ca Alpha Bank, dar spre deosebire de Bancpost, are prea putine depozite, doar 4,8 miliarde lei, pentru a-si sustine creditele de 7,2 miliarde lei si titluri de stat de inca 1 miliard de lei.

Banca Romaneasca are o expunere de 2,5 miliarde lei fata de NBG

A patra banca greceasca din Romania are un nume impropriu: Banca Romaneasca, detinuta de National Bank of Greece (NBG), cea mai mare banca din Grecia, cu active de 7,2 miliarde lei in 2013.

Si aceasta banca este finantata destul de puternic de NBG, cu un depozit de 2,2 miliarde lei, plus o linie de credit de 285 milioane lei, in total 2,485 miliarde lei. Si asta pentru ca, la fel ca Alpha Bank si Piraeus, nici Banca Romaneasca nu dispune de suficiente depozite care sa-i asigure finantarea activelor. Banca are depozite de 3,9 miliarde lei, fata de credite de 4,9 miliarde lei, la care se adauga titluri de stat de 1 miliard de lei.

Bancile grecesti sunt nevoite acum sa se descurce singure

In concluzie, se poate spune ca bancile grecesti din Romania sunt in continuare destul de dependente de bancile-mama in privinta surselor de finantare, ceea ce nu inseamna insa ca nu pot trai fara ele.

Bancile grecesti s-au dezvoltat puternic in Romania, la fel ca alte banci straine, in principal pe baza resurselor atrase de la bancile-mama, acesta fiind motivul volumului ridicat al depozitelor si imprumuturilor subordonate primite de la acestea.

Insa dupa izbucnirea crizei, dar mai ales in ultimii 2-3 ani, dupa problemele din Grecia, bancile au initiat un proces prin care sa reduca treptat dependenta de mame, prin cresterea volumului de depozite si reducerea activelor, mai ales in cazul bancilor cu multe credite neperformante (Bancpost) si cu un raport credite/depozite foarte dezechilibrat.

Bancile grecesti reusesc in prezent sa-si asigure finantarea creditarii din resursele locale, din depozitele atrase de la clienti, de pe piata interbancara, precum si din facilitatea de creditare tip repo acordata de BNR bancilor care raman fara lichiditati pe termen scurt.