Ionut Tudorica, editorul publicatiei economice online “Economica.net”, scrie pe pagina sa de Facebook: “Mediafax.ro, vedeti tata ca era la 12 noaptea la noi pe site. E ok sa luati altora ideile si sa le faceti (si) voi. Si asta se intampla de ţşpe ani continuu. Intrebarea e pentru cata vreme.” Apoi adauga in comentarii: “Au pus-o pe fata de pe cultura sa-l semneze”.

Ironia este ca articolul original publicat astazi "la 12 noaptea" de Economica.net, intitulat la fel ca cel al Mediafax, preluat si de Ziarul Financiar (foto), “ANI verifica averea lui Isarescu”, este tot un fel de copy/paste a informatiilor publicate ieri pe Facebook de asociatia Parakletos a avocatului Gheorghe Piperea, cea care a facut cererea catre ANI de verificare a lui Isarescu si a primit raspunsul prin care se confirma inceperea investigatiei.

Regulile jurnalismului de calitate cer ca atunci cand publici informatii sau citezi opiniile unei persoane sau institutii cu un interes direct in cazul relatat de articol (Piperea este implicat in procese impotriva bancilor), trebuie sa faci precizarea ca respectiva persoana are de castigat de pe urma acestui caz, asadar este suspect de a fi subiectiv sau chiar incorect. De aceea, informatia sau opinia celui interesat direct in chestiunea respectiva trebuie echilibrata cu alte opinii, dar si cu pozitia celor acuzati. Sunt reguli elementare de redactare a unei stiri obiective.

In cazul de fata, acea fraza magica a jurnalismului de calitate, si anume faptul ca Piperea si asociatia sa ar putea avea un interes direct in discreditarea guvernatorului BNR, fiind implicat in procese cu bancile, in care sunt aduse acuze si la adresa BNR, nu exista in niciunul dintre articolele publicate de cele doua publicatii: nici in cel “original”, nici in cel acuzat de plagiat.

In cele doua materiale nu exista nici alte opinii legate de acest subiect care sa echilibreze posibilul interes direct al celor citati, nici macar punctul de vedere al celui vizat direct, respectiv al guvernatorului BNR sau al purtatorului sau de cuvant. Ingrijoratoare situatie pentru presa economica de calitate.

[1]

Cat de serioase sunt acuzatiile la adresa lui Isarescu?

Sa intram acum putin in detaliile acestui caz si sa vedem, in primul rand, de ce a cerut asociatia lui Piperea verificarea declaratiei de avere a guvernatorului BNR: principalul motiv ar fi existenta unui incompatibilitati intre statutul de guvernator al BNR, institutie care supravegheaza bancile, si cea de client al unei banci.

Noi am intrebat BNR daca legea sa de functionare interzice angajatilor sau conducerii institutiei sa contracteze credite la banci, iar raspunsul purtatorului de cuvant al BNR, Dan Suciu, a fost urmatorul: “Legea de functionare a BNR nu interzice acest lucru”.

El precizeaza ca legislatia Bancii Centrale Europene, care desi nu este obligatorie pentru BNR, are totusi statut de recomandare, prevede explicit posibilitatea conducerii bancii centrale de a obtine credite de la banci.

De altfel, incompatibilitatea dintre statutul de guvernator al BNR si client al unei banci ar putea fi comparata cu cea a incompatibilitatii unui judecator cu statutul de a fi si justitiabil, adica de a putea apela la justitie pentru a-si face dreptate, interdictie care ar putea reprezenta o incalcare a drepturilor omului.

Asociatia lui Piperea l-a mai reclamat pe Isarescu la ANI si pentru inadvertentele din declaratiile de avere, pornind de la conferinta in care guvernatorul nu si-a recunoscut un credit la Volksbank, situatie lamurita ulterior, desi intr-un mod dezamagitor, dupa cum am relatat aici.

Mai exact, lui Isarescu i se imputa faptul ca nu a trecut in cateva declaratii de avere numele bancii la care avea credit. Oficialii BNR au precizat la acea vreme ca a existat in acest sens un acord cu ANI, care i-a permis sa omita numele bancii, probabil din motive de concurenta (pentru a nu face reclama gratuita bancii respective).

Acordul cu ANI se aplica si salariilor angajatilor BNR, care de asemenea sunt ascunse in declaratiile de avere publicate pe site-ul bancii centrale.

Dan Suciu ne-a confirmat astazi acest lucru, aducand si o clarificare importanta: BNR a furnizat ANI toate informatiile prevazute de lege, inclusiv numele bancii, asadar ANI cunoaste toate informatiile, doar ca a permis bancii centrale sa omita numele bancilor in declaratiile de avere publice, din motivele mentionate.

De ce a decis ANI sa-l verifice pe Isarescu?

Se pune, in aceste conditii, intrebarea: de ce, totusi, a decis ANI sa declanseze operatiunea de verificare averii guvernatorului si a incompatibilitatilor sale?

Pentru ca institutia trebuie sa fi avut, totusi, niste suspiciuni serioase inainte de a lua aceasta decizie, intrucat nu poate declansa o ancheta in urma unei simple cereri.

Am trimis astazi aceasta intrebare la ANI, la ora pranzului, dar nici pana acum nu am primit un raspuns.